Viorel Oltenacu, director al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – Bucureşti, spune că în contextul schimbărilor climatice staţiunea lucrează în a găși soluţii tehnologice, inclusiv creaţii de soiuri rezistente, care pot aduce valoare adăugată pentru fermieri. „Fermierii uşor-uşor au început să ne contacteze, pentru că înainte exista şi o reticenţă de colaborare într-o unitate de cercetare şi un fermier.
Aşadar, fermierii au venit, ne contactează, stăm de vorbă şi până la urmă ne găsim soluţia cea mai corectă, atât pentru noi, cât şi pentru ei“, a afirmat Viorel Oltenacu în emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa – Bucureşti este recunoscută pentru obţinerea unor soiuri din speciile termofile cais, piersic, nectarine, însă directorul consideră că staţiunea nu ar mai trebui să meargă neapărat în aceeastă zonă. „Eu cred că staţiunea ar trebui să meargă şi pe anumite specii care sunt solicitate de fermieri, pentru că până la urmă fermierul este cel care vine şi ne spune ideea lui de proiect.
Şi atunci noi da, în urma discuţiei pe care o avem cu el, trebuie să-i confirmăm sau să infirmăm valabilitatea ideii pe care el o are. “ Staţiunea are circa 12 creaţii proprii, din care aproximativ şapte soiuri de piersic şi cinci de nectarin. „Cel puţin pe zona de sud avem nenumărate probleme legate de obţinerea fructelor, avem acele accidente climatice (îngheţ târziu de exemplu n-red.
), deci speciile termofile cumva au o sensibilitate pe zona noastră de sud. Este o zonă propice pentru aceste specii în zona Dobregei. Fermierii au început uşor-uşor să adapteze din cauza schimbărilor climatice“, a mai spus directorul staţiunii de cercetare.
El crede că, deşi la prima vedere soiurile tardive sunt o posibilă alegere în contextul în care ultimii ani au adus îngheţuri târziu în primăvară, Viorel Oltenacu crede că lucrurile sunt mult mai profunde şi ar trebui gândite variante tehnologice noi sau soiuri care rezistă şi se pot preta alearului nostru. Cât despre noile tehnologii, directorul staţiunii a vorbit în emisiunii ZF Agropower despre proiectele tinerei echipe a SCDP Băneasa – Bucureşti. „Am dezvoltat şi avem un proiect în în desfăşurare, un sistem pe care noi l-am denumit <
Este un sistem care poate să prindă în viitor. De ce? Deocamdată suntem la o fază experimentală.
Avem două loturi de 300mp fiecare. Primul lot l-am amplasat pe o cultură de de căpşun, pentru că am zis întâi să să încercăm pe culturi pe culturi joase. Înseamnă o structură modulară pe care noi amplasăm nişte panouri semitransparente fotovoltaice şi avem două tipuri de transparenţă, avem 44% şi 75%“.
Practic, panourile asigură atât lumina culturii, cât şi curentul necesar astfel încât fermierul să îşi poate amplasa senzori, camere digitale sau un sistem de irigare eficient. Varianta a doua a sistemului a fost aplicată pentru culturile la ghiveci. „Surpriza a fost că fermierii au început să îmbrăţişeze această idee a noastră, deşi, este o idee inovativă, este o idee unică.
Avem chiar un fermier la Bogdana care şi-a plasat un astfel de sistem în jur de vreo 800mp pe o cultură de cereşe amare şi vrea să se extindă. Asta înseamnă că rezultatul a fost unul deosebit“, a punctat Viorel Oltenacu, care adaugă că acest sistem poate fi o soluţie şi pentru îngheţul timpuriu, dar poate fi şi o barieră antigrindină. De asemenea, în staţiunii de cercetare-dezvoltare s-a creat şi un „robo-fermier“, iar ideea acestei inovaţii a venit tocmai de la lipsa de forţă de muncă din agricultură.
„Acesta a fost dezvoltat pe o platformă modulară, coordonat prin GPS, cu încărcare solară, astfel încât să desfăşoare trei-patru activităţi esenţiale în fermă, evident, activităţi esenţiale precum tunsul ierbii, tratamentele în livadă etc. “.