Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Îmbătrânirea populației și ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” vor accentua problemele financiare ale bugetului de stat. Românii ar putea fi nevoiți să muncească mai mult înainte de a ieși la pensie.
Consiliul Fiscal avertizează că majorarea treptată a vârstei de pensionare este una dintre măsurile care ar putea reduce presiunea asupra sistemului public de pensii. În lipsa unor schimbări, îmbătrânirea populației și ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” vor accentua problemele financiare ale sistemului. „Păi mai apucăm?
Pe bune… ”, spune o persoană pentru Observator . În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
În mai multe state europene, pragul a fost deja stabilit la 67 de ani, iar în unele țări urmează să crească în continuare. „ Este un pic nedrept pentru cei care sunt obligați să iasă la pensie, să zicem, pe la 70 de ani, mai ales bărbații, pentru că la bărbați speranța medie de viață este, de fapt, 72 de ani. Asta înseamnă că, statistic, la 72 de ani jumătate din bărbați nu mai trăiesc ”, a afirmat Cristian Păun, profesor de economie.
„ E puțin, să ne țină până la 100 ”, a afirmat o altă persoană. Presiunea asupra sistemului ar urma să crească în următorii ani. Până în 2032, aproape un milion de români din generația „decrețeilor” vor ieși la pensie.
Raportul dintre numărul angajaților și cel al pensionarilor riscă, astfel, să se deterioreze și mai mult. Dacă în prezent există aproximativ opt pensionari la zece angajați, în următorii ani raportul s-ar putea inversa. „ Problema se va agrava.
Până atunci, pentru că deja până în 2030 se așteaptă undeva la două, chiar trei sute de mii de persoane să iasă la pensie. Deci nu este o problemă din 2030, vom avea probleme. Probleme avem acum și ele vor începe să se accentueze ”, a explicat George Mot, expert în pensii.
Economiștii atrag atenția că sistemul actual depinde în mare măsură de contribuțiile celor care lucrează în prezent. O soluție ar fi dezvoltarea mai puternică a sistemelor private de pensii și a economisirii individuale. „ De foarte multă vreme nu facem ceea ce ar fi trebuit, de fapt, să facem: să formăm pensia românilor echilibrat, adică Pilonul I să fie cam o treime din pensie, Pilonul II cealaltă treime și Pilonul III, IV și așa mai departe, propriile tale investiții financiare, să formeze cealaltă treime din pensie.
Noi, în continuare, ne bazăm pe Pilonul I, plătit de cei care sunt în momentul de față în câmpul muncii” , a precizat Cristian Păun. Potrivit experților, presiunea asupra sistemului ar fi putut fi mai mică dacă evoluțiile demografice ar fi fost luate în calcul mai devreme. „Putea să nu fie nevoie de creșterea vârstei de pensionare dacă guvernanții din ultimele trei decenii s-ar fi uitat peste datele demografice și ar fi luat măsuri de întinerire a populației”, a mai spus George Mot, expert în pensii.
Problemele demografice se reflectă și în valoarea viitoare a pensiilor. Pensia medie, care în prezent reprezintă puțin peste 40% din ultimul salariu, ar putea coborî spre 30%. În spatele acestor estimări se află aceeași problemă: România îmbătrânește.
De mai bine de trei decenii, numărul nașterilor este mai mic decât cel al deceselor, ceea ce reduce treptat baza de populație activă care contribuie la sistemul public. Mai multe state europene au stabilit deja vârsta standard de pensionare la 67 de ani: „ Creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și ajustarea graduală a vârstei de pensionare, în corelație cu speranța de viață, pot ajuta la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar ”, este concluzia Consiliului Fiscal.