Frenezia investiţiilor şi afacerilor începută în 2014 arată cât de mare este miza iraniană pentru companiile europene. Peugeot-Citroën a intrat într-un parteneriat local pentru producţia a 200.
000 de maşini pe an. Renault avea în plan producerea a 300. 000 de maşini pe an, printre care modelele Dacia Duster şi Renault Symbol.
Total avea de gând să intre cu un miliard de dolari într-un proiect energetic Iranian de peste 4 miliarde de dolari. Airbus ar fi urmat să vândă Iranului 118 avioane noi, o afacere de 25 de miliarde de dolari. Volkswagen şi Daimler, giganţi auto germani, ar fi investit miliarde în producţie.
Se întâmpla în februarie 2014. O mare delegaţie de afaceri din Franţa ateriza în Iran în speranţa că va putea reînvia legăturile economice dintre cele două naţiuni mulţumită relaxării sancţiunilor impuse de Vest ţării din Orientul Mijlociu. Era urmarea unui acord cu Teheranul privind limitarea programului nuclear al acestuia la doar scopuri civile.
Delegaţia cu 107 investitori francezi era la acea dată cea mai mare astfel de echipă din Europa care a vizitat Iranul în ultimii 30 de ani. Oamenii de afaceri, reprezentanţi ai unora dintre cele mai mari companii franceze, printre care Total şi GDF Suez, din energie, Orange din telecom, Alstom din industria manufacturieră şi inginerie, şi Renault, constructor auto, s-au întâlnit cu lideri de business locali. Delegaţia a inclus şi directori din tehnologie, din industria hotelieră, din finanţe-bănci, asigurări, aviaţie, construcţii, alimente, transport naval, apă, farma.
Înaintea lor, Iranul a fost vizitat de oameni de afaceri din Olanda, Germania, Italia, Coreea de Sud şi din alte ţări occidentale, veniţi acolo în căutarea de noi oportunităţi pe o piaţă de aproape 77 de milioane de locuitori şi într-o ţară bogată în petrol şi gaze naturale. Impulsul a fost acordul nuclear istoric semnat de marile puteri vestice (fără China) plus Rusia cu Iran cu câteva luni mai devreme la Geneva. Iranul se angaja să nu folosească uraniu pentru producerea de arme nucleare.
Totul a căzut când SUA, cu Donald Trump preşedinte, s-au retras în 2018 din acord şi au reimpus sancţiuni Iranului, reînchizându-i economia. Cu ocazia unei vizite, miercuri, la Versailles, unde a fost găzduit de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, Trump a semnat un acord preliminar prin care se pune capăt războiului de patru luni dintre SUA şi Iran şi se redeschide strâmtoarea Ormuz, importantă pentru revenirea la normal a fluxurilor de gaze şi petrol din Golful Persic către pieţele lumii. Celălalt semnatar a fost preşedintele Iranului.
Acest pas a fost făcut cu două zile înainte de data anunţată oficial şi va fi urmat de negocieri mai cuprinzătoare. Ambele părţi au făcut clar că sunt gata să repornească războiul dacă adversarul face vreun gest greşit. Poate mai important decât redeschiderea strâmtorii Ormuz, noul acord deschide calea ridicării tuturor sancţiunilor impuse Iranului, acest lucru depinzând de cum decurg negocierile.