Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Flexibilitatea, noul ritm al muncii » Viitorul muncii în România: angajat sau pe cont propriu? Ce spun românii despre flexibilitate Secțiune susținută de Wolt Viitorul muncii în România: angajat sau pe cont propriu? Ce spun românii despre flexibilitate 23 sept.
2026 Ovidiu Hațegan • Flexibilitatea, noul ritm al muncii –> SHARE: WhatsApp icon Sursa foto: Envato Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Viitorul muncii în România nu mai poate fi redus la o singură formulă: angajat cu program fix sau lucrător pe cont propriu. Între cele două modele apare tot mai puternic o zonă de flexibilitate, în care oamenii vor să poată decide când lucrează, cât lucrează și cum își combină activitatea profesională cu viața personală. Un sondaj realizat de Ipsos în România arată că 74% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de munca flexibilă pe platformă, 92% susțin libertatea lucrătorilor de a decide cât timp și efort dedică acestei activități, iar 61% văd veniturile suplimentare drept principalul avantaj.
Datele conturează două așteptări clare: flexibilitate și posibilitatea de a completa veniturile. Românii apreciază posibilitatea de a alege formula de lucru care li se potrivește. Viitorul muncii include atât angajarea cu program fix, pentru cei care caută stabilitate, cât și forme flexibile de activitate, pentru cei care vor autonomie sau venituri suplimentare.
Privite împreună, rezultatele arată că flexibilitatea este deja o așteptare importantă pe piața muncii: jumătate dintre respondenți evaluează foarte favorabil acest tip de activitate, iar alți 24% îl consideră oarecum favorabil. Doar 1% exprimă o atitudine direct negativă. Această cifră este importantă pentru că arată o schimbare de perspectivă.
Munca nu mai este privită doar prin prisma stabilității oferite de un contract, ci și prin capacitatea ei de a se adapta la realitatea noilor generații. Pentru un student, flexibilitatea poate însemna posibilitatea de a lucra între cursuri. Pentru un părinte, poate însemna un program adaptat îngrijirii copiilor.
Pentru cineva care are deja un loc de muncă, poate fi o sursă de venit suplimentar. Pentru o persoană aflată la început de drum, poate fi o intrare mai ușoară pe piața muncii. De aici apare și tensiunea centrală a dezbaterii: cum poate fi protejat lucrătorul fără ca flexibilitatea să fie eliminată?
Una dintre cele mai clare concluzii ale cercetării este susținerea pentru libertatea lucrătorilor. Potrivit sondajului, 92% dintre români consideră că lucrătorii pe platforme ar trebui să aibă libertatea de a decide cât timp și efort dedică acestei activități. Această susținere foarte ridicată arată că, în percepția publică, flexibilitatea nu este un detaliu secundar, ci chiar esența muncii prin platforme.
Pentru mulți români, valoarea acestui tip de muncă stă tocmai în faptul că nu funcționează ca un job tradițional cu program fix. Întrebați despre avantajele muncii pe platformă, 61% dintre români indică veniturile suplimentare. Totodată, 47% dintre respondenți apreciază posibilitatea de a munci atât de mult sau atât de puțin cât doresc.
Aceste date conturează o imagine clară: munca pe platformă este percepută mai ales ca un instrument de autonomie financiară și de organizare personală, o formă de completare a veniturilor și de adaptare la situații de viață diferite.