Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Pe deasupra, el argumentează că România nu poate construi “noi centrale” și nu poate profita de potențialul energetic al Dunării din cauza ONG-urilor de mediu, care dau statul român în judecată cu “motive fictive”. Este important de menționat, în primul rând, că ideea că celelalte țări riverane Dunării “n-au nicio treabă”, nu este adevărată.
Autoritățile europene și cele naționale din mai multe state traversate de fluviu au raportat, în ultimele două luni, un nivel scăzut și o valoare foarte mică a debitului Dunării pe aproape întregul ei parcurs, iar explicația nu este blocarea apei în lacuri de acumulare, ci o serie de factori climatici extremi din ultima perioadă. Spre exemplu, datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene , valabile pentru perioada ianuarie-iunie, arată faptul că au fost înregistrate debite sub medie ale râurilor și fluviilor pe o porțiune semnificativă a Europei continentale, în special Europa de Vest și Centrală, în ultimele câteva luni, iar asta include și țările traversate de Dunăre – în mod deosebit Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Ucraina, conform analizei. Copernicus a identificat mai mulți factori care au contribuit la acest fenomen, iar concluzia finală este că o mare parte a continentului a înregistrat, după o iarnă relativ bogată în precipitații și în luna iunie și în cele premergătoare, precipitații sub medie, temperaturi excepțional de ridicate, umiditate redusă a solului și, în consecință, debite ale râurilor sub valorile obișnuite pentru această perioadă.
În acest context, este important de amintit că Apele Române au explicat recent, într-un răspuns transmis pentru G4Media , că ploile puternice din iulie nu au fost suficiente pentru a acoperi perioadele lungi de deficit de precipitații înregistrat în întregul bazin superior al Dunării. Este important de amintit și faptul că BfG , autoritatea federală germană pentru hidrologie, a explicat într-un comunicat de presă publicat marți că segmentul german al Dunării se confruntă cu niveluri scăzute ale apei încă de la jumătatea lunii iunie. Știri similare au venit în ultima perioadă din majoritatea țărilor traversate de Dunăre.
Spre exemplu, în Budapesta, capitala Ungariei, nivelul Dunării a fost măsurat joi la minimul istoric de 23 de centimetri, conform datelor autorităților ungare citate de The Associated Press. La Bezdan, în apropierea granițelor Serbiei cu Croația și Ungaria, unde Dunărea intră pe teritoriul Serbiei, fluviul a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 50 de ani, potrivit datelor oficiale citate de France24. „Înregistrăm acum minime istorice”, a afirmat pentru AFP Dejan Vladiković, hidrolog în Serviciului Hidrometeorologic al Republicii Serbia, mai explică France24.
În Republica Moldova, guvernul a anunțat oficial că capacitatea de încărcare a barjelor fluviale a scăzut la 1000 de kg/barjă, mai puțin de jumătate din capacitatea obișnuită, din cauza nivelului hidrologic extrem de scăzut al Dunării. În Austria, joi, Dunărea se afla cu peste 50 de centimetri sub pragul oficial de ape mici la două dintre cele mai importante stații hidrometrice ale țării: Kienstock, în Wachau, și Wildungsmauer, în aval de Viena, conform datelor publicate de Viadonau , administrația austriacă a căilor navigabile. În Croația, la Batina, stația de referință unde Dunărea intră în țară, nivelul fluviului a coborât, conform datelor publicate joi, la −120 cm , cu 36 de centimetri sub precedentul minim istoric, înregistrat în 2022 .
În același timp, debitul, de 595 metri cubi/s , se afla la mai puțin de 1% peste cel mai mic debit consemnat anterior la această stație .