Cel mai lung traseu de drumeție din România primește un rol pe care nu l-a avut până acum: acela de arhivă vie. Între 2026 și 2028, Via Transilvanica va găzdui proiectul Terra Memoriae, prin care cercetători și artiști vor merge în satele de pe traseu ca să documenteze ceea ce riscă să dispară fără urmă: povești, gesturi, meșteșuguri, graiuri, gusturi, felul în care oamenii își locuiesc și își înțeleg locul. Inițiativa aparține Asociației Tășuleasa Social și UmanEast pentru Educație și Cultură, iar partener este Radio România Cultural.
Miza e mai mare decât pare. Traseul are acum aproximativ 1.600 de kilometri și trece prin circa 400 de comunități, multe dintre ele sate care se golesc și îmbătrânesc. Aici, memoria se transmite încă mai mult prin viu grai decât prin cărți. Cu fiecare generație care pleacă, se pierde ceva ce nu a fost niciodată scris. Proiectul pornește de la trei întrebări formulate simplu: „De unde venim, de-ai cui suntem și ce facem mai departe?”. Ideea e să scoată cercetarea umanistă din biblioteci și s-o ducă pe teren, acolo unde se află încă sursele ei.
Concret, vor exista nouă rezidențe culturale, răspândite în cele opt ținuturi ale traseului. Participanții vin din domenii foarte diferite: literatură, gastronomie, antropologie, artă, arhitectură, teatru, istorie, fotografie și biologie. Bucovina deschide lista cu două proiecte: „Bucovina: bornă spirituală și entuziasm”, semnat de Moni Stănilă, și „Bucovina: ce mâncăm atunci când ne punem la drum?”, coordonat de Adriana Sohodoleanu. Pe traseu vor mai lucra Laura Jiga Iliescu, Irina Botea Bucan împreună cu Jon Dean, arhitectul Dorin Ștefan cu studenții săi, dramaturga Elise Wilk, arheologul Cătălin Pavel cu studenții, precum și Iosif Király și Alexandru Stermin. Fiecare rezidență trebuie să lase ceva în urmă: un text, o imagine, o înregistrare, un obiect sau o arhivă. Iar rezultatul va rămâne legat de comunitatea în care a fost creat, nu va fi mutat într-un depozit din capitală.
„De când a apărut Via Transilvanica, am devenit drumar și am descoperit un peisaj etnografic aproape inepuizabil și o Românie despre care simt că avem încă atât de multe de spus”, a declarat Alin Uhlmann Ușeriu, președintele Tășuleasa Social. El vede în proiect o șansă de a le oferi oamenilor, „inclusiv celor veniți din afară”, prilejul de a se îndrăgosti de țară. George Gîlea, președintele UmanEast, spune că un drum nu poate fi înțeles doar prin peisaj, ci și prin oamenii, istoria și poveștile locurilor, și descrie proiectul drept „o invitație la a dezvolta o cultură a memoriei”.
Calendarul nu e ales la întâmplare. Terra Memoriae se va încheia odată cu Centenarul Radio România: pe 1 noiembrie 2028, la Sala Radio, sunt programate un spectacol, lansarea unui documentar de 90 de minute și un eveniment dedicat culturii și memoriei. Parteneriatul cu radioul public îi oferă proiectului vizibilitate națională, iar radioului un conținut original, adunat din teren, pentru aniversarea sa.
Proiectul continuă o evoluție începută de câțiva ani. Tășuleasa Social a inaugurat traseul în 2022, după patru ani și jumătate de muncă, pe atunci cu 1.400 de kilometri între Putna și Drobeta-Turnu Severin, care se pot parcurge pe jos, cu bicicleta sau călare. În 2025 a început extinderea spre alte regiuni istorice, iar noul ținut Terra Borza Teutonica, de 170 de kilometri, a făcut din Brașov a treia poartă de intrare pe drum. Terra Memoriae arată că organizatorii vor mai mult decât un traseu pentru turiști și drumeți. Vor ca Via Transilvanica să devină și un instrument cultural. Rămâne de văzut dacă arhivele create în aceste sate vor fi folosite și după 2028 sau vor rămâne doar un moment aniversar reușit.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original