Preţul petrolului a continuat să scadă miercuri, investitorii urmărind evoluţiile din Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerţul mondial cu energie, notează CNBC. Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internaţional, cu livrare în august, au scăzut cu 4,4%, până la 73,4 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de dinaintea atacurilor aeriene lansate de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului pe 28 februarie.
La rândul său, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în august era tranzacţionat în scădere cu aproximativ 3%, la 71,02 dolari pe baril. Preşedintele american Donald Trump a criticat miercuri companiile petroliere pentru că nu reduc suficient de rapid preţurile la carburanţi, în concordanţă cu scăderea recentă a cotaţiilor ţiţeiului. „Marile companii petroliere nu reduc preţurile la pompă proporţional cu scăderea accentuată a preţului petrolului pe care îl cumpără.
Aceste preţuri se prăbuşesc! ”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Potrivit Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO), peste 11.
000 de marinari blocaţi în Golful Persic vor începe să părăsească regiunea prin Strâmtoarea Hormuz după obţinerea garanţiilor de securitate necesare. „Am obţinut garanţiile necesare şi am verificat cu atenţie condiţiile pentru o navigaţie sigură, astfel încât aceste operaţiuni să poată avea loc”, a declarat secretarul general al IMO, Arsenio Dominguez. Acesta a precizat că operaţiunea se desfăşoară în strânsă cooperare cu Iranul, Omanul, celelalte state riverane din regiune, Statele Unite şi industria maritimă.
Între timp, presiunile asupra lanţurilor globale de aprovizionare au crescut din cauza timpilor mai mari de tranzit pentru navele blocate în Strâmtoarea Hormuz şi a perturbărilor capacităţii de transport aerian de marfă. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Piaţa Airbnb, care scapă tot mai mult de sub control, a fost reglementată la nivel european, însă România nu se conformează. Când vor fi nevoiţi proprietarii să respecte regulamentul european?
Sorin Pâslaru, ZF: Ceea ce avem ca rezultat în macroeconomie nu este decât un efect al iniţiativelor dumneavoastră, al modului în care antreprenorii, directorii executivi din multinaţionale şi din companiile româneşti văd viitorul şi al deciziilor strategice pe care le iau Criza politică se adânceşte după ce cabinetul Veştea cade în parlament, dar cursul, bursa şi piaţa de titluri de stat rezistă. Deocamdată Cum stă România faţă de alte ţări pe piaţa ipotecară. Cât de multe credite ipotecare se dau?
Cât au crescut preţurile? Ferma Avicolă Şerban, aflată în insolvenţă, a vândut platformele avicole din Bacău şi Vaslui către Sagem, firma vasluiană a familiei Safir, cu 16,5 milioane de euro Începe o nouă eră în retailul alimentar. Fraţii Dedeman primesc OK-ul Concurenţei pentru a prelua operaţiunile Carrefour România Care sunt riscurile globale şi ce implicaţii au pentru mediul de afaceri: Controlul asupra resurselor, infrastructurii şi lanţurilor de aprovizionare redevine un factor esenţial de suveranitate şi rezilienţă a economiilor: „Asistăm la un fel de regeografiere a lumii“ Criza politică: Cum nimeni nu vrea alegeri anticipate, iar o majoritate este greu de găsit, soluţia rămasă este a unui guvern minoritar.
De cine va fi susţinut acesta, rămâne să fie negociat Bursa de la Bucureşti, campioana Europei în 2026: plus 26% de la începutul anului şi plus 66% în ultimul an, complet decuplată de criza politică, inflaţia de 11% şi recesiunea de la uşă.