„Chestiunea ecologică este o abordare teologică”. Este ideea principală a textului cu care Vaticanul vrea să includă agresiunile împotriva mediului pe lista păcatelor capitale de spovedit, citat de Euractiv.
Documentul, intitulat „Grija pentru casa noastră comună un răspuns responsabil și fratern la Dumnezeul Treimic” și publicat săptămâna aceasta cu autorizația Papei, propune introducerea unui nou păcat: cel împotriva creației și a creatorului. „Păcatul ecologic” se așază împotriva creației lui Dumnezeu Argumentul se axează pe ideea că, în termeni creștini, „păcatul ecologic” se așază împotriva creației lui Dumnezeu și face rău generațiilor care vin după noi. Documentul livrează „un diagnostic îndrăzneț” al realității din teren și descrie criza ecologică și socială pe care o traversăm drept „mioapă și sinucigașă”.
Recunoașterea sinceră a acestui păcat ar trebui, în accepțiunea Vaticanului, să deschidă calea către o „conversie ecologică”. Un rol important îl are aici „principiul Sabatului” O zi pe săptămână, Pământului i se permite să se odihnească conform ritmurilor sale originare, iar oamenii Îi mulțumesc lui Dumnezeu prin rugăciune. Sabatul are și o funcție etică: îi învață pe oameni să adopte o privire dezinteresată asupra lumii, eliberată de dorința de a poseda, domina sau ataca.
Pe acest fundament, documentul prezintă o serie de date alarmante privind degradarea ecologică: pierderea biodiversității care nu reprezintă un lux, ci un factor esențial pentru securitatea alimentară -, poluarea aerului, degradarea calității apei și efectele războaielor, care accelerează brutal distrugerea mediului. Este nevoie de o „autentică conversie ecologică” Consecințele sunt deosebit de grave pentru cei mai săraci, ale căror resurse naturale sunt exploatate și care sunt, în consecință, constrânși să migreze. În fața acestei crize ecologice fără precedent, Comisia susține că soluțiile nu pot fi exclusiv științifice sau tehnologice.
Sunt necesare schimbări substanțiale ale sistemelor de producție, consum, transport și utilizare a energiei, dar, mai profund, este nevoie de o schimbare a valorilor culturale și de o autentică „conversie ecologică” a modului de viață.