Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Ilustrație Jurnalul/Vârsta contează și pentru tați, nu doar pentru mame Ce spune cercetarea medicală despre vârsta optimă pentru a avea un copil, riscurile legate de vârstă și situația specifică din România. Întrebarea „care este vârsta ideală pentru a avea un copil” nu are un răspuns unic, valabil pentru toată lumea.
Există însă un consens medical destul de clar cu privire la fereastra biologică optimă, la care se adaugă factori sociali, economici și emoționali care influențează la fel de mult decizia — mai ales în România, unde datele arată o realitate diferită de cea din vestul Europei. Potrivit Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG), intervalul optim din punct de vedere biologic pentru o sarcină este între 20 și 35 de ani. Fertilitatea feminină este la vârful ei la începutul anilor 20, rămâne ridicată până spre 30 de ani, apoi scade constant, cu o accelerare vizibilă după 35 de ani.
Studiile citează frecvent intervalul dintre finalul anilor 20 și începutul anilor 30 drept perioada cu cele mai bune rezultate atât pentru mamă, cât și pentru copil — o cercetare a stabilit chiar vârsta de 30,5 ani ca fiind statistic „ideală” pentru prima naștere, din perspectiva echilibrului dintre șansele de concepție și riscurile de complicații. Deși atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe vârsta mamei, cercetările din ultimii ani arată că vârsta paternă influențează la rândul ei sănătatea reproductivă și pe cea a copilului. Studiile leagă vârsta înaintată a tatălui de o calitate mai scăzută a spermei, rate mai mici de succes la fertilizarea in vitro, un risc mai ridicat de naștere prematură, precum și de o incidență crescută a unor afecțiuni la copii — de la autism și schizofrenie, până la anumite forme de leucemie infantilă.
Mecanismul este legat de acumularea, în timp, a mutațiilor genetice și a modificărilor epigenetice la celulelor germinale masculine. Spre deosebire de fertilitatea feminină, care are un declin relativ previzibil, efectele vârstei paterne rămân un subiect de cercetare activă, cu rezultate uneori contradictorii în literatura de specialitate. Datele Institutului Național de Statistică arată o imagine specifică pentru România.
În 2023, vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 27,5 ani, iar vârsta medie la orice naștere, de 28,9 ani — cu diferențe importante între mediul urban (30,2 ani) și cel rural (27,5 ani). Potrivit Eurostat, România se situează, alături de Bulgaria, printre țările cu cele mai tinere mame din Uniunea Europeană, în timp ce în state precum Italia sau Spania vârsta medie la prima naștere ajunge la 31 de ani. Explicațiile pentru acest decalaj sunt în principal economice și sociale: acces mai limitat la locuințe proprii, piață a muncii mai puțin stabilă pentru tineri și, în mediul rural, o tradiție a maternității timpurii care persistă.
În același timp, tendința generală, inclusiv în România, este de creștere treptată a vârstei la prima naștere — semn că și aici factorii educaționali și profesionali câștigă din ce în ce mai mult teren în fața modelelor tradiționale. Specialiștii sunt aproape unanimi într-o privință: vârsta biologică optimă este relevantă statistic, dar decizia de a avea un copil nu se reduce la ea. Stabilitatea financiară, maturitatea emoțională, existența unui sistem de sprijin (partener, familie, rețea socială) și pregătirea pentru responsabilitățile parentale cântăresc la fel de mult, iar mulți specialiști subliniază că o sarcină la 27 de ani, într-un context instabil, poate fi mai dificilă decât una la 34 de ani, într-un context stabil.
Citește pe Antena3. ro Un băiat de 19 ani fără bani de bilet s-a pus într-un colet ca să ajungă acasă, în Marea Britanie, dar a fost expediat în SUA × Citește pe LongevityMagazine. ro Cum poți evita să te îngrași din nou după tratamentul cu Ozempic, potrivit experților Citește pe Fanatik.
ro Cauza morţii lui Gabriel Mureşan!