„Vara e foarte cald, iarna e frig, noaptea e întuneric“. De ce este în continuare Europa atât de nepregătită pentru valurile de căldură tot mai intense?

Ţările din estul continentului sunt şi mai puţin pregătite pentru căldura intensă decât cele din vest. Valul de căldură fără precedent care a pârjolit vestul Europei timp de peste o săptămână va fi făcut probabil mii de victime la mai bine de două decenii după ce vara anului 2003 a alertat guvernele cu privire la pericolele căldurii extreme.

Valul a cuprins acum estul continentului. Că temperaturile extreme ucid nu ar trebui să fie ceva nou pentru autorităţile europene. În 2003, căldura extremă a ucis aproximativ 70.

000 de oameni, determinând guvernele să pregătească planuri de acţiune. Şi totuşi, două decenii mai târziu, decesele provocate de căldură încă sunt de ordinul zecilor de mii în fiecare an: estimările sugerează că numărul europenilor care mor din cauza căldurii este disproporţionat de ridicat comparativ cu alte părţi ale lumii. O populaţie în curs de îmbătrânire şi un climat în încălzire rapidă pe un continent unde utilizarea aerului condiţionat reprezintă excepţia sunt factori majori care contribuie la numărul ridicat de decese.

Însă, fundamental, eforturile de protejare a europenilor în timpul verilor tot mai fierbinţi sunt mult în urma a ceea ce ar trebui să fie, scrie Politico. „Cea mai mare parte a Europei nu este sistematic pregătită pentru ceea ce este deja o criză recurentă“, arată Hans Kluge, director regional pentru Europa în cadrul OMS. Clădirile Europei, unde populaţia conti­nentului îşi petrece aproximativ 90% din timp, se supraîncălzesc.

Cele din nordul Europei sunt menite să reţină căldura în iernile reci, nu să rămână răcoroase în timpul verii. Deşi aerul condiţionat este tot mai folosit, acesta rămâne o raritate în Europa. Doar aproximativ o cincime din gospodăriile europene dispun de aer condiţionat, comparativ cu 90% în SUA.

Nici fabricile, şcolile, trenurile şi chiar spita­lele nu fac faţă căldurii extreme. Mare parte a infrastructurii continentului a fost construită pentru un climat mai răcoros care nu mai există, notează The New York Times. Reţelele feroviare din Europa de Vest au fost puternic afectate de căldura care ameninţa să deformeze şinele.

Mai multe reactoare nu­cle­are din Franţa au fost închise sau au înce­ti­nit. Muzeele şi-au redus programul de funcţio­nare. La o fabrică auto franceză, liderii sindicali au cerut grevă deoarece condiţiile au devenit chinuitoare.

Iar sute de mii de francezi şi italieni s-au confruntat cu întreruperi de electricitate. „Toată lumea întreabă, de ce nu suntem pregătiţi? “ arată François Gemenne, profesor la şcoala de business HEC Paris.

Strategii discută de ani întregi despre mo­der­nizarea clădirilor şi îmbunătăţirea altor in­fra­structuri pentru o eră a temperaturilor în creştere. Franţa de exemplu a lansat anul trecut un plan de adaptare de 388 de pagini cu 52 de măsuri. Însă toate aceste obiective vin cu un cost uriaş, iar deocamdată s-a dovedit a fi mai uşor de pus pe hârtie decât de găsit bani pentru implementarea lor.

După episodul actual de caniculă, guvernul francez a intrat sub focul criticilor. Între lipsa aerului condiţionat în şcoli sau spitale, saturaţia serviciilor de urgenţă, reducerea Fondului Verde menit să ajute comuniţăile să facă faţă tranziţiei ecologice şi declaraţii nepotrivite, e­xe­cutivul francez a dat impresia că gestionează criza ca o găină fără cap, notează Les Echos. Pe măsură ce valul de căldură extremă se deplasează către estul continentului, alerte roşii au fost emise în Ungaria, Polonia, România şi Balcani.

Recorduri istorice pentru această dată au fost doborâte în Polonia Ungaria şi Cehia. Potrivit The Guardian, autorităţile ma­ghia­re au publicat o listă cu peste 2. 000 de centre cu aer condiţionat în întreaga ţară destinate persoanelor care nu reuşsesc să scape de căl­dura din casele lor.