Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ Turbinele din Dobrogea produceau aproximativ 2. 460 MW, ceea ce reprezenta circa 35% din producția internă România a reușit să își acopere vârful de consum de energie de sâmbătă seară și chiar să treacă pe export, după revenirea spectaculoasă a producției eoliene din Dobrogea.
Vântul puternic a ridicat producția turbinelor la aproximativ 2. 500 MW, iar duminică dimineață eolienele asigurau aproape 37% din întreaga producție națională de electricitate. Schimbarea vine după aproape o săptămână în care energia produsă de turbinele eoliene a fost extrem de redusă, iar România a fost nevoită să importe cantități importante de electricitate pentru a-și acoperi consumul, în anumite intervale de seară importurile depășind 2.
000 MW. Sâmbătă, 8 august, în jurul orei 21:30, într-unul dintre cele mai sensibile momente ale zilei pentru sistemul energetic, producția de electricitate a României depășea consumul. Sistemul producea peste 7.
000 MW, în timp ce consumul era de aproximativ 6. 500 MW. Diferența de peste 500 MW putea fi astfel livrată peste graniță.
Principalul factor care a schimbat balanța a fost energia eoliană. Turbinele din Dobrogea produceau aproximativ 2. 460 MW, ceea ce reprezenta circa 35% din producția internă.
În același timp, instalațiile de stocare furnizau câteva sute de MW, contribuind la echilibrarea sistemului după scăderea producției fotovoltaice, odată cu lăsarea serii. Revenirea vântului nu s-a limitat la intervalul de seară. Duminică, 9 august, la ora 07:34, energia eoliană reprezenta în continuare principala sursă de electricitate din România.
Producția totală a țării era de 5. 623 MW, iar turbinele eoliene furnizau 2. 076 MW, echivalentul a 36,94% din producția națională.
Potrivit datelor operative, producția era împărțită astfel: Cifrele arată cât de importantă poate deveni energia eoliană pentru echilibrarea sistemului în perioadele în care alte surse sunt afectate de condițiile meteorologice sau de restricții de producție. Diferența față de zilele precedente este considerabilă. La începutul lunii august, producția eoliană a fost extrem de scăzută.
Datele operative Transelectrica indică o producție medie zilnică de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august. În aceste condiții, România a ajuns să depindă într-o măsură mult mai mare de importurile de energie, mai ales în intervalele de vârf ale consumului. Revenirea bruscă a vântului a modificat însă radical situația.
În numai câteva zile, producția eoliană a trecut de la câteva sute de MW la peste 2. 000-2. 500 MW.
Această diferență este esențială pentru sistemul energetic, mai ales în perioadele în care consumul este ridicat. România traversează una dintre cele mai dificile perioade energetice ale verii. Din 28 iulie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă este oprită, pe fondul nivelului extrem de redus al Dunării.
În aceste condiții, producția nucleară a României a rămas la aproximativ 680 MW, asigurată de Unitatea 2. În paralel, seceta afectează producția hidro, în timp ce temperaturile ridicate contribuie la creșterea consumului de electricitate, în special în intervalele de seară. În acest context, revenirea energiei eoliene reprezintă o gură de oxigen pentru sistemul energetic național.
Saltul producției eoliene arată, încă o dată, cât de mult poate influența vremea balanța energetică a României.