Din weekendul trecut, Europa se confruntă cu un val de căldură extremă generat de o masă de aer fierbinte care se mişcă spre nord din Sahara, alimentată de un sistem puternic de presiune ridicată cunoscut sub denumirea de „anticiclonul african“, potrivit Deutsche Welle. Sistemul de presiune ridicată a creat un aşa-numit dom de căldură, care blochează aerul fierbinte deasupra Europei de vest şi centrale, permiţând temperaturilor să urce zi după zi.
Este al doilea val de căldură care loveşte Europa în acest an, după o perioadă de temperaturi neobişnuit de ridicate înregistrată luna trecută. În Franţa, aproximativ 35 de departamente, aproximativ o treime din ţară, sunt plasate în stare de alertă roşie din cauza căldurii extreme. Temperaturile ridicate au avut un impact puternic asupra reţelei feroviare franceze existând riscuri pentru liniile electrice aeriene şi posibilitatea de dilatare a şinelor din cauza căldurii.
SNCF a anulat 71 de trenuri interurbane pe rute cheie, în timp ce 3. 500 de angajaţi au fost mobilizaţi pentru a monitoriza reţeaua. Festivalul anual de muzică stradală al ţării, Fête de la Musique, a continuat în ciuda căldurii, dar guvernul a interzis consumul de alcool în locurile publice din departamentele aflate în alertă roşie.
Valurile de căldură repetate pot afecta productivitatea pe termen mediu, a avertizat Emmanuel Moulin, guvernatorul băncii centrale franceze, indicând un risc pentru sectorul financiar, notează Le Figaro. Efectele pe termen scurt sunt ambigue, însă pe termen mediu valurile de căldură au în mod clar un impact negativ asupra creşterii economice, a indicat acesta. Având în vedere că Europa se confruntă cu „şocuri energetice semnificative şi evenimente climatice excepţionale, este important să continuăm să investim în decarbonizare şi adaptare, a declarat Moulin.
Pentru a realiza acest lucru, „sectorul financiar trebuie să contribuie. Şi, prin urmare, la fel trebuie să facă şi sectorul privat. Nu doar banii publici trebuie mobilizaţi“.
În Germania, finala turneului de tenis de la Berlin a fost suspendată. Asociaţia Germană de Salvare a Vieţilor i-a îndemnat pe oameni să nu subestimeze pericolele înotului în numeroasele râuri şi lacuri ale ţării. În Spania şi Italia au fost emise avertismente de caniculă.
Spania a înregistrat cea mai călduroasă lună iunie din 1950, scrie Deutsche Welle. În Ungaria, directorul medical naţional a emis o alertă de căldură de nivelul doi pentru întreaga ţară, de sâmbtă până marţi la miezul nopţii, potrivit Portfolio. România se confruntă în această perioadă cu primul val de caniculă din sezon, meteorologii emiţând avertizări de cod galben de căldură până miercuri.
Franţa, Spania şi Italia se numără printre economiile europene cu cel mai ridicat grad de expunere la costurile economice în creştere ale căldurii extreme, care ar putea reduce PIB-ul cu până la 7% în unele ţări până în 2030, se arată într-un nou raport al Allianz Trade, citat de Euronews. Franţa se află pe primul loc în topul pierderilor potenţiale, cu 209 mld de euro în următorii cinci ani, urmată de Italia cu 128 mld de euro, Germania cu 114 mld şi Spania cu 104 mld de euro. Raportul reflectă îngrijorările exprimate de Banca Centrală Europeană.
În mai, economistul şef al băncii, Philip Lane, declara că „încălzirea globală şi înmulţirea evenimentelor de vreme extremă pot provoca daune economice substanţiale“. Conform unui raport citat de acesta, PIB-ul global pe cap de locuitor la nivel mondial ar fi fost cu 20% mai ridicat astăzi dacă nu s-ar fi înregistrat o încălzire între 1960 şi 2019. Conform Allianz Trade, odată ce temperaturile depăşesc 30%, productivitatea muncii scade cu aproximativ 3% cu fiecare grad în plus, în timp ce cererea de energie creşte cu aproximativ 1,2% per grad.
Raportul avertizează că impactul economic al căldurii extreme trece cu mult dincolo de declinul productivităţii. Investiţiile sunt aşteptate a avea mai mult de suferit decât cheltuielile de consum.