Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată USR încearcă să blocheze aplicarea noilor reguli prin instanțele din țară, cerând judecătorilor români să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru încălcarea normelor europene privind statul de drept. Ce lui Dominic Fritz nu-i place, USR altora le face: lege „progresistă”, de sancționat fapte din trecut.
În 2022, protestatarii de azi legiferau interdicția de a candida și de a fi ales, pentru fapte deja ispășite USR organizează proteste de stradă și amenință cu acțiuni la CEDO și la CJUE, acuzând Parlamentul României și judecătorii Curții Constituționale că au reglementat și validat sancționarea lui Dominic Fritz cu pierderea mandatului de edil al Timișoarei, încălcând principiul constituțional al neretroactivității legii. Iar argumentele pe care le-au folosit în susținerea la CCR a obiecției de neconstituționalitate a articolului „cheie” din Legea ANI se întoarce ca un bumerang chiar împotriva lor. Asta, deoarece, în 2022, o lege inițiată chiar de către USR, care introducea pedeapsa interzicerii depunerii candidaturii la alegerile locale de către persoane condamnate definitiv, față de care nu a intervenit reabilitarea, a trecut de votul Parlamentului și a fost promulgată de președintele României.
Ca și în cazul noii legi a ANI, și legea „Fără penali în funcții publice” sancționează suplimentar anumite categorii de persoane, pentru fapte petrecute anterior intrării în vigoare a legii noi, astfel încât cei care invocă, acum, principiul neretroactivității sunt ei înșiși autorii unei legi care, după argumentația USR de astăzi, afectează același principiu consacrat de Constituție. După ce Curtea Constituțională le-a respins obiecția de neconstituționalitate cu privire la articolul din noua lege a ANI care îl va lăsa, peste o lună, pe Dominic Fritz fără mandatul de primar al Timișoarei, USR amenință cu procese la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Argumentul lor este acela că Parlamentul României a adoptat, iar Curtea Constituțională a validat noua lege a integrității, cu privire la introducerea sancțiunii administrative a pierderii mandatului aleșilor locali declarați, prin hotărâri judecătorești rămase definitive, în conflict de interese sau în incompatibilitate, pentru fapte anterioare intrării în vigoare a noii legi.
Progresiștii susțin că, conform Constituției României și Codului Civil, legea acționează numai pentru viitor și nu poate avea aplicabilitate retroactivă. Ei bine, USR, care susține aceste lucruri, este inițiatorul unui proiect de lege celebru, care a trecut de votul Parlamentului României și care își produce efectele juridice, de aproape patru ani, efecte juridice care, ce să vezi, acționează tot retroactiv. Este vorba despre celebra lege „Fără penali în funcții publice”, Legea nr.
294/2022, privind modificarea și completarea Legii nr. 115/20015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.
Conform acestei legi a celor de la USR, „nu au dreptul de a depune candidaturi și nu pot fi alese persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, condițiile prevăzute de articolul 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese, și persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”. Această lege a fost inițiată de către deputații USR Dragoș Cătălin Teniță, Diana Stoica și Monica Elena Berescu. Practic, actul normativ acționa tot pentru fapte din trecut, așa cum cei de la USR acuză că noua lege a integrității o face, acum, în mod neconstituțional și în dezacord cu principiile europene.