Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Premierul R. Moldova, Vasile Tofan, spune că unirea cu România nu trebuie tratată ca fiind „planul B”.
Noul premier al Republicii Moldova, Vasile Tofan, consideră unirea cu România o temă serioasă, nu o soluție de rezervă, potrivit presei maghiare. Rusia avertizează însă că un asemenea scenariu ar duce la dispariția statului moldovean, în timp ce recensământul din 2024 arată o creștere a populației care se declară vorbitoare de română. Republica Moldova are un nou prim-ministru, dar tema unirii cu România rămâne actuală.
Vasile Tofan a preluat funcția pe 22 iulie 2026 și a vizitat rapid Bucureștiul. Noul șef al guvernului spune că unirea nu trebuie tratată ca fiind „planul B”. Moscova avertizează că unirea ar produce schimbări geopolitice majore în regiune, notează Maszol.
hu. Vasile Tofan a evitat să spună direct cum ar vota la un eventual referendum dar a precizat că sprijinul pentru unire se apropie acum de 40%. El a subliniat că doar cetățenii celor două țări pot decide acest subiect.
În prezent, spune Tofan, prioritatea comună rămâne aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Decizia privind unirea, a adăugat el, trebuie luată exclusiv pe cale democratică. Președinta Maia Sandu a intrat recent în polemică pe aceeași temă.
Ea a acuzat un „agent al Moscovei” că vrea să discrediteze ideea unirii. Sondajele arată un sprijin în creștere, dar tabăra pro-unire rămâne minoritară. Mulți moldoveni susțin integrarea europeană fără să o lege de unire.
În România, susținerea pentru reunificare este semnificativ mai ridicată decât la Chișinău. Analistul Anatol Țăranu spune că identitatea moldovenească actuală are rădăcini istorice complexe. Perioada sovietică a consolidat, în opinia sa, o identitate separată de cea română.
Țăranu avertizează că unirea necesită pregătire politică serioasă, nu doar emoție. Războiul din Ucraina a schimbat radical contextul de securitate al Moldovei. Uniunea Europeană a accelerat, în paralel, integrarea statelor din Parteneriatul Estic.
Pentru Chișinău, aderarea la UE a devenit și o garanție de securitate. Rusia rămâne principalul obstacol declarat împotriva oricărui scenariu de unire. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a afirmat că Moldova „ar înceta să mai existe”.
Potrivit ei, numele țării ar dispărea treptat din uzul oficial. Moscova susține că unirea ar însemna, de fapt, lichidarea statului moldovean. Rusia acordă atenție specială Transnistriei și Găgăuziei, regiuni cu statut special.
Ambele regiuni sunt prezentate de Moscova drept opuse ideii de unire. În Transnistria sunt încă staționați soldați ruși, sub pretextul menținerii păcii. Regiunea funcționează practic separat de restul Moldovei încă din 1992.
Recensământul din 2024 arată schimbări demografice importante în Republica Moldova. Peste 31% dintre moldoveni au declarat limba română drept limbă maternă. Este o creștere de peste 8 puncte procentuale față de recensământul din 2014.
În schimb, cei care au declarat „limba moldovenească” au scăzut sub 50%. Populația totală a țării a scăzut cu aproape 14% în zece ani. În 2014 erau 2,7 milioane de locuitori, iar în 2024 doar 2,4 milioane.
Proporția celor care s-au declarat etnici moldoveni a urcat la 77,2%. Cei care s-au declarat români au ajuns la aproape 8% din populație. În schimb, comunitățile ucraineană, găgăuză și rusă au scăzut ca pondere.