Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Înainte să plece la Paris, pentru a fi prezent la Ziua Franței și reuniunea Coaliției de Voință, președintele Dan face turul consultărilor. Va reuși președintele Dan să găsească soluția politică pentru formarea unei formule de guvern capabilă să treacă de „hopul” votului din Parlament?
După ce două propuneri gândite la Cotroceni au căzut cu succes, acum se așteaptă ca o pâine caldă un guvern considerat „al ultimei șanse”. Altfel, alternativa la ieșirea din impasul prelungit devine declanșarea de alegeri anticipate. Sondajele de opinie prognozează că un scrutin ar da ceva locuri în plus pentru AUR, dar PSD, PNL, USR, UDMR rămân pe procentele actuale, deci ne întoarcem la situația punct și de la capăt.
Revenind la oile noastre, cum putem ieși din criza politică obositoare și mai ales păgubitoare nu doar pentru economie? Privite din afara fostei coaliții, devenită după câteva luni de guvernare „patrulaterul încrâncenării”, soluțiile sunt simple. Dar ceea ce e simplu, conform legilor lui Murphy extinse, va deveni imediat complicat: echilibrul se învârte în jurul cifrei magice a majorității parlamentare – 233.
Numerologii dau pentru 233 o semnificație asociată numerelor îngerilor, iubirii, desprinsă din flăcări gemene, aducătoare de bani și spiritualitate. Așa o fi! Rămânând în registrul umorului sec, să amintim că sunt șanse de 6/5 să fim iar în situația ca luminița de la capătul tunelului să fie de la locomotiva care vine spre tine, așa cum a fost „soluția Bolojan” în iunie 2025, trecută fluierând prin Parlament cu o largă majoritate, de 301 voturi.
Ce „nouă locomotivă” ar putea fi pusă pe șine în stația Cotroceni? Rezerva de cadre este, după cum se vede, limitată, numele disponibile trec greu de evaluările președintelui. Condiția de la care pleacă orice discuție politică ar fi garanția că „Desemnatul” poate să sară pragul 233, altfel intrăm pe culoarul „verii fierbinți” cu același Bolojan agățat de Palatul Victoria, cu interpretări interminabile despre constituționalitatea văduvită de soluții practice.
Votul este în mâna „aleșilor”, care au alte criterii de orientare a deciziei lor, ce decurge mai mult din ordinele date de partid, decât de dorința electoratului. În plus, s-a văzut că una promit la consultările de la Cotroceni și alta votează. Bănuiala că răzgândeala apare după trecerea prin păduri a decidenților este larg vehiculată, dar nu și-o asumă nimeni cu subiect și predicat.
Pentru cetățenii care sunt îngrijorați și tot mai nemulțumiți de degradarea stării lor economice, condiția de a saluta un nou premier este minimală. Ca să fie acceptat, el nu trebuie neapărat să fie poleit cu aur, nici să promită marea cu sarea, ci să dea siguranța că are priceperea să nu ducă România cu oiștea-n gard. Primul examen al guvernului încă neformat se profilează a fi citind calendarul evaluării agențiilor de rating.
Cu o criză politică prelungită și echilibru fiscal ținut pe o muchie de cuțit, o degradare ar antrena imediat o avalanșă de costuri suplimentare pentru finanțarea deficitului cronic. Partidele nu se înghesuie să se înhame la guvernarea țării, unde ar avea de rezolvat probleme dintre cele mai grele. Presiunea socială, accentuată de acumularea semnelor recesiunii și de lipsa de dialog real instituționalizat, nu anunță o viață liniștită unui cabinet cu drepturi depline.
Interimarii fără putere sunt protejați pe termen scurt de ținta protestelor, care, iată, pentru Bolojan devine o perioadă ce se tot lungește. Tocmai de aceea partidele se cramponează în poziții radicale, de excludere a unor colaborări fără de care aritmetica simplă a adunării nu ajunge la pragul 233. Cu sânge rece au boicotat soluțiile Tomac și Veștea, punând întreaga răspundere în sarcina președintelui Dan.
Ajunși în impas pe acest drum înfundat, pro-occidentalii vor accepta acum nominalizarea de premier, și o vor ajuta să fie formalizată.