Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. De la sfârşitul războiului din Kosovo, în care circa 13. 000 de persoane au murit, mai ales civili albanezi, Belgradul a refuzat să recunoască independenţa Kosovo, iar tensiunile dintre cele două ţări rămân constante.
„Dacă aş fi fost Slobodan Milosevic, aş fi făcut o epurare etnică a Kosovo în 1998”, a declarat Snezana Paunovic la postul de televiziune Kurir la sfârşitul săptămânii trecute. „Nu i-aş lichida aşa cum au încercat să facă o epurare etnică a Kosovo până în ziua de astăzi, ci m-aş asigura că oricine nu se simte pe deplin cetăţean (…) pleacă şi se întoarce în patria sa”, a adăugat ministrul, care s-a născut în Kosovo înainte de declararea independenţei ţării în 2008. Slobodan Milosevic, acuzat de crime împotriva umanităţii, genocid şi crime de război pentru rolul său în războaiele care au urmat destrămării Iugoslaviei, a murit înainte ca procesul său la Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie să se încheie.
Kosovo, care a făcut parte din Serbia până în 2008, are o populaţie majoritar albaneză, cu o minoritate sârbă în nordul teritoriului. Întrebată în legătură cu aceste declaraţii, purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper, a declarat marţi că „o retorică care justifică şi pledează pentru epurarea etnică nu îşi are locul în Europa”. „Astfel de declaraţii contravin valorilor demnităţii umane, reconcilierii şi responsabilităţii”, a adăugat Hipper.
Declaraţiile dnei Paunovici au stârnit, de asemenea, indignare în Kosovo, ministrul muncii, Andin Hoti, considerându-le „o dovadă că Serbia nu este încă liberă de ideologia de genocid a lui Milosevic”.