Kievul negociază cu vecinii săi mutarea unor puncte de trecere a frontierei direct pe teritoriul acestora. Scopul este să le scoată din raza dronelor rusești, care le-au lovit de mai multe ori în ultimele săptămâni. Propunerea privește direct România și Republica Moldova. Ea ridică o întrebare incomodă pentru ambele state: cât risc sunt dispuse să preia pentru ca unul dintre ultimele coridoare terestre ale Ucrainei să rămână deschis.
Planul a fost făcut public de viceministrul ucrainean al infrastructurii, Serghii Derkaci, într-un interviu pentru ediția ucraineană a revistei Forbes, preluat vineri de agenția EFE și de Agerpres. Derkaci a spus că Ucraina lucrează cu țările vecine la varianta unor puncte de control comune, amplasate dincolo de granița ucraineană. Modelul există deja. Potrivit oficialului, Ucraina are puncte comune cu Polonia, create pentru a grăbi traficul de vehicule. Kievul vrea acum să extindă formula și în Republica Moldova și România.
Momentul nu e ales întâmplător. Luna aceasta, poliția de frontieră ucraineană a raportat două atacuri cu drone asupra punctelor de trecere spre Republica Moldova și România. În august fuseseră alte trei, toate la granița cu Moldova. Pe nord, cu o săptămână în urmă, premierul polonez Donald Tusk a denunțat un atac rusesc „masiv” foarte aproape de granița Poloniei. Atunci a fost lovită o stație de alimentare, iar explozia a fost puternică. Joi, tot din cauza bombardamentelor din zonele ucrainene de lângă graniță, două infrastructuri de frontieră poloneze au fost evacuate pentru scurt timp.
Miza e economică la fel de mult ca militară. Spațiul aerian ucrainean e închis, iar porturile sunt ținute sub bombardament constant. Astfel, camioanele, autobuzele și mașinile care trec granița au ajuns o arteră vitală pentru Ucraina și sunt deja aglomerate. Fiecare atac asupra unui punct vamal sau asupra drumurilor și căilor ferate care duc spre frontieră oprește traficul și prelungește cozile. Loviturile fac parte din campania Moscovei împotriva economiei ucrainene. Mutarea controalelor în afara Ucrainei ar lăsa Rusia fără o țintă ușoară.
Riscul nu dispare, însă, ci se mută. EFE observă că zonele care ar găzdui punctele comune ar putea deveni mai expuse. Pentru România, avertismentul nu e teoretic: drone rusești au intrat deja de mai multe ori în spațiul aerian românesc, dar și în cel al Republicii Moldova și al Poloniei. Kievul pariază că Moscova nu va lovi deliberat o instalație aflată pe teritoriul unui stat NATO. Bucureștiul și Chișinăul trebuie să cântărească un calcul mai prudent, pentru că o dronă deviată sau o lovitură „accidentală” rămâne posibilă. Decizia va fi una politică. Guvernele vecine vor trebui să aleagă între solidaritatea cu Ucraina, interesul comercial și siguranța propriilor comunități de la graniță.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original