Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Anunțul vine la o zi după inculparea primului suspect în acest dosar. Potrivit procurorilor, suspectul identificat drept Serghii Kuznieţov, împreună cu alți militari, ar fi elaborat un plan pentru distrugerea gazoductelor care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică.
„La solicitarea autorităților ucrainene, el și alți militari au conceput operațiunea de sabotare a conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2”, se arată într-un comunicat al Parchetului german. Kuznieţov a fost arestat în Italia, la 21 august 2025, și extrădat în Germania o lună mai târziu. Acesta susține că, la momentul exploziilor, era comandant în armata ucraineană și că se afla în Ucraina atunci când a avut loc sabotajul.
Anchetatorii germani susțin că suspectul și mai mulți complici – printre care scafandri, un comandant de navă și un specialist în explozibili – au închiriat un velier în Germania și au navigat până în apropierea insulei daneze Bornholm. De acolo, membrii echipei ar fi coborât sub apă și ar fi fixat încărcături explozive pe conducte. Ulterior, dispozitivele au fost detonate, provocând distrugerea infrastructurii energetice.
Potrivit procurorilor, scopul operațiunii era blocarea pe termen lung a livrărilor de gaze naturale prin aceste conducte și reducerea veniturilor obținute de Rusia din exporturile energetice. „Obiectivul era împiedicarea durabilă a transportului de gaze și limitarea capacității Rusiei de a finanța războiul prin veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale”, precizează comunicatul. La momentul exploziilor, Nord Stream 2 nu intrase încă în exploatare, însă Nord Stream 1 asigura înainte de invazia rusă aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei.
Proiectul Nord Stream a fost criticat în repetate rânduri de partenerii europeni și de Statele Unite, care au avertizat că infrastructura sporește dependența energetică a Europei de Rusia. După declanșarea războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, iar continentul s-a confruntat cu o creștere puternică a prețurilor la energie. Autoritățile ucrainene nu au recunoscut niciodată implicarea în sabotajul conductelor Nord Stream.
Cu toate acestea, oficiali de la Kiev au susținut în repetate rânduri că orice acțiune care afectează capacitatea Kremlinului de a finanța războiul este legitimă. Ancheta germană continuă, iar procurorii încearcă să stabilească întreaga structură care ar fi fost implicată în organizarea și executarea operațiunii de sabotaj. Comentarii Tedita 14:26, 02.
07. 2026 Ce să spun Secretul lui Polichinelle ! Toată lumea normală la cap spunea că Ucraina a organizat și a executat explozia, numai propaganda pro-hoholiană nu și nu, că rușii, că Putin cu toate cancerele lui în faza terminală, au înnebunit și și-au dat singuri foc la conducte !