Focarele de pestă porcină africană confirmate în 2026 readuc în prim-plan fragilitatea fermelor mici din zona Turda–Arieș, unde se cresc rase locale precum Bazna și Mangalița. Pentru acești crescători, riscul nu înseamnă doar pierderi economice, ci și dispariția unor efective care păstrează un patrimoniu genetic greu de refăcut, în județul Cluj ca și în restul Transilvaniei.
Sursa disponibilă nu include însă comunicate ale autorităților sanitar-veterinare și nici detalii despre localitățile afectate sau numărul exemplarelor. Ce reiese limpede este contextul în care lucrează fermierii: reproducția raselor tradiționale e lentă, costurile de întreținere sunt constante, iar accesul la piață cere investiții pe care gospodăriile mici le duc greu fără sprijin.
Subvențiile pot ajuta la menținerea efectivelor, însă ele compensează doar în parte un risc pe care banii nu îl elimină. Pesta porcină africană nu are vaccin, iar la apariția unui focar măsurile uzuale sunt restricțiile de circulație și eliminarea animalelor din gospodăriile afectate. O rasă păstrată în număr mic poate fi astfel pusă în pericol de un singur focar.
De aceea, pentru crescătorii de Bazna și Mangalița, plata sprijinului financiar contează mai puțin decât măsurile de protecție de la fermă: controlul accesului, separarea animalelor și respectarea strictă a regulilor de biosecuritate. Cine câștigă dacă ele funcționează sunt nu doar fermierii, ci și piața de carne din rase tradiționale, care depinde de aceste efective mici.
Sursă text și foto: TurdaNews — articolul original