Tribunalul Hunedoara avea de plătit, la finalul lunii ianuarie 2026, despăgubiri salariale de 17.831.616 lei (circa 3,54 milioane de euro) către judecători, sumă stabilită prin hotărâri definitive și rămasă neachitată. Cifra, echivalentă cu 34,12% din bugetul instituției pe 2025, reiese dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului, făcută publică înaintea datei de vineri, 23 octombrie 2026, prin care au fost respinse cinci cereri ale unor magistrați români.
Reclamanții se plângeau că instanțele nu le-au executat integral hotărârile care le recunoșteau drepturi salariale. Judecătorii de la Strasbourg au decis în unanimitate că cererile sunt inadmisibile: eșalonarea și amânarea plăților nu au încălcat, în circumstanțele concrete, drepturile celor cinci. CEDO nu a pus la îndoială nici existența datoriilor, nici obligația statului de a respecta hotărârile judecătorești, dar a precizat că lipsa banilor nu poate justifica, de una singură, neplata unei datorii stabilite definitiv.
Două dintre cereri vizau chiar Tribunalul Hunedoara: cele ale lui Voicu-Ionel Pușcașu și Florina-Mihaela Pușcașu. Ei au câștigat, printr-o decizie definitivă din 9 iulie 2021, diferențe salariale calculate cu o valoare de referință sectorială mai mare pentru consilierii de probațiune. Între 2021 și 2024, primul a încasat 106.079 de lei, a doua 17.627 de lei. La 12 ianuarie 2026, tribunalul le comunica faptul că mai are de achitat 106.932 de lei, respectiv 20.158 de lei.
Cei doi au avut și un al doilea proces, încheiat definitiv în 2022, privind coeficientul salarial al parchetelor specializate. Aici, după spusele lor în fața CEDO, restul de plată ar fi de aproximativ 60.000 de euro în cazul lui Voicu-Ionel Pușcașu și de circa 30.000 de euro în cazul Florinei-Mihaela Pușcașu.
Decizia are și o parte mai incomodă pentru sistemul judiciar. Curtea notează că drepturile salariale ale magistraților au fost extinse și recalculate în timp prin hotărâri ale Curții Constituționale, ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale instanțelor, chiar și fără modificarea formală a legilor salarizării. Când judecătorii hotărăsc asupra unor drepturi de care pot beneficia ei înșiși, spune CEDO, apare un risc de conflict de interese. În dosarele analizate nu a constatat unul concret, dar a remarcat că litigiile de acest tip pot crea aparența unui conflict între puterea judecătorească, pe de o parte, și legislativ și executiv, pe de alta.
Motivarea reia și o delimitare de competențe: politica salarială, prioritățile bugetare și împărțirea resurselor publice țin în principal de executiv și de legislativ, iar marja instanțelor în raport cu aceste alegeri este mai restrânsă. Extinderea efectelor unor hotărâri salariale la întreaga magistratură a făcut, în plus, greu de estimat costul final pentru stat, un argument care a cântărit în favoarea eșalonării plăților.
Sursă text și foto: Știri Hunedoara — articolul original