Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Noul plan aprobat pentru modernizarea căilor ferate Strategiile vin și trec, eșecurile continuă. 72% din liniile de cale ferată au ajuns scadente la reînnoire.
Restricțiile de viteză au crescut cu 54%. Deficitul total de finanțare a infrastructurii feroviare a fost de circa 35 de miliarde de lei în perioada 2021-2025, recunosc autoritățile. Astfel, alocarea financiară pentru activitățile de mentenanță și reînnoire a fost la un nivel de 49,46% din necesar, iar pentru lucrările de modernizare , de 43,47%, ceea ce a făcut ca procentul general de asigurare a finanțării infrastructurii să fie doar de 45,76%.
Cifrele apar în „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026 -2030”, proiect de hotărâre pus acum în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor. Ca prioritate absolută, documentul stabilește demararea programului de recuperare a deficitului de infrastructură feroviară prin reînnoirea acesteia. Strategia este corelată cu Master Planul General de Transport al României și include proiectele prioritare pentru modernizarea infrastructurii TEN-T și a coridoarelor feroviare europene în perioada 2026 – 2030.
Aplicare noii strategii necesită însă foarte mulți bani. De exemplu, numai necesarul de finanțare pentru întreţinerea infrastructurii este de 1,22 de miliarde de euro anual la preţurile actuale, iar modernizarea infrastructurii de pe cele două coridoare europene de transport care traversează țara noastră – la 6 miliarde de euro până în 2030. Actuala Strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2020-2025 (aprobată prin HG nr.
985/2020) s-a concentrat pe modernizarea Coridorului Rin-Dunăre, reînnoirea a peste 400 km de cale ferată și atragerea a peste 26 de miliarde euro în investiții pentru a reduce timpul de călătorie și a crește viteza comercială pe rutele principale. Rezultatele din teren arată însă faptul că starea tehnică a infrastructurii feroviare a continuat să se degradeze în ritm alert. – Scadențele la reînnoire ale liniilor curente și directe au fost în anul 1990 de 1.
364 km, 10,10% din total, în anul 2010 de 5. 596 km, corespunzător a 41,14% din total, în timp ce în anul 2025 au fost de 9. 753 km, adică 72,56% din total; – Lungimea liniilor de cale ferată care sunt epuizate din punct de vedere tehnic, aproape s-a dublat într-o perioadă de 15 ani și s-a cvadruplat în 20 de ani; – Ponderea lungimii de reţea prevăzută cu linie electrificată este relativ redusă, sub 40% din lungimea totală a reţelei, ceea ce reprezintă un element limitativ din punctul de vedere al eficienţei energetice şi al reducerii emisiei de GES şi de substanţe poluante.
La nivelul Uniunii Europene ponderea liniilor electrificate este de 53,2%; – Aproximativ 68% din totalul staţiilor de pe reţea sunt dotate cu sisteme de semnalizare cu comandă centralizată: CE, CED şi sisteme hibride, în general conectate cu instalaţii BLA; – Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă; – Consecința finanțării la un nivel de sub 20% față de necesar a lucrărilor de reparații a avut ca efect direct creșterea cu 54% numărului de restricții de viteză pe infrastructura feroviară și cu 26,80% a lungimii restricțiilor de viteză, de la 696 km la 1. 688 km, raportat la nivelul anului 2021. 2,78 de miliarde de euro este valoarea estimată a investițiilor care trebuie făcute pentru electrificarea a 18 secții de circulație a infrastructurii feroviare până în 2030.
Un punct central al noii strategii este și continuarea modernizării infrastructurii de pe cele două coridoare feroviare europene care traversează țara noastră, iar costurile investițiilor sunt estimate la circa șase miliarde de euro până în 2030.