Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Transgaz/Întâlnirea de la Atena marchează o nouă etapă în dezvoltarea proiectului, de la consolidarea rutei Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina, la extinderea infrastructurii spre Serbia și Macedonia de Nord La Atena a avut loc vineri o nouă reuniune la nivel de directori generali ai operatorilor de transport gaze naturale și sistem implicați în proiectul Coridorului Vertical de gaze. Pe masa discuțiilor s-a aflat foaia de parcurs pentru extinderea inițiativei, România având un rol central pe traseul care transportă gaze din sudul spre centrul și estul Europei.
Țara noastră a fost reprezentată de către Ion Sterian, directorul general al companiei Transgaz, și inițiatorul acestui proiect european menit să îmbunătățească aprovizionarea cu gaze și să contribuie la limitarea dependenței de Rusia. Agenda întâlnirii a vizat ultimele evoluții privind acest proiect de infrastructură strategică în domeniul energetic și analiza foii de parcurs pentru extinderea inițiativei prin includerea operatorilor de transport și sistem din Serbia și Macedonia de Nord. Discuțiile de la Atena vin după ce Grecia, Bulgaria, Serbia și Macedonia de Nord au accelerat în ultimele luni negocierile privind extinderea infrastructurii energetice spre Balcanii de Vest.
În luna mai, ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou, anunța că Serbia și Macedonia de Nord urmează să fie integrate în arhitectura Coridorului Vertical prin dezvoltarea interconexiunilor de gaze. Autoritățile din regiune au convenit inclusiv asupra instituționalizării cooperării pentru extinderea proiectului. Infrastructura necesară nu este însă finalizată integral.
Interconectorul dintre Grecia și Macedonia de Nord este în construcție și este estimat să intre în funcțiune în 2027. În paralel, sunt analizate proiectele necesare pentru conectarea Macedoniei de Nord cu Serbia. Întâlnirea de vineri de la Atena marchează o nouă etapă în dezvoltarea proiectului, de la consolidarea rutei Grecia–Bulgaria–România–Republica Moldova–Ucraina, la extinderea infrastructurii spre Serbia și Macedonia de Nord.
Obiectivul este de a finaliza atât procesul de planificare, cât și infrastructura necesară cât mai repede posibil, înainte de interdicția totală planificată de Uniunea Europeană asupra importurilor de gaze naturale din Rusia, care, conform legislației actuale a UE, urmează să intre în vigoare în octombrie anul viitor. Includerea Serbiei și Macedoniei de Nord ar deschide o nouă ramură a Coridorului Vertical spre Balcanii de Vest. Cele două state ar putea avea acces la fluxurile de gaze care intră în regiune prin infrastructura LNG din Grecia, în timp ce rețeaua regională ar deveni mai interconectată.
Pentru România, extinderea consolidează poziția rețelei administrate de Transgaz într-un sistem energetic care leagă sudul Europei de piețele din centrul și estul continentului. Efortul investițional necesar pentru implementarea proiectelor de gaze de pe Coridorul Vertical este de aproape 1,65 miliarde de euro pentru asigurarea scenariului de capacitate de circa 9,41 miliarde de metri cubi pe an. Pentru realizarea acestui plan este însă nevoie de finanțare americană și de finanțare din fonduri europene nerambursabile, arată ultima actualizare a proiectului privind realizarea Coridorului Vertical.
Prin implementarea acestui culoar de transport al gazelor, proiect european lansat la inițiativa directorul general al companiei Transgaz, Ion Sterian, capacitate de transport de 9,41 miliarde de metri cubi pe an ar urma să urce în etapa a doua la 27 miliarde de metri cubi pe an. În prezent, capacitatea Coridorului Vertical este de 5,03 miliarde de metri cubi pe an. Grecia, Bulgaria și România au finalizat deja etape importante pentru Coridorul Vertical destinat alimentării cu gaz din sudul Europei până în Ucraina și Moldova.