Premierul Ilie Bolojan spune că militarii scoși în stradă la Timișoara în decembrie 1989 au acționat „la ordin”, iar soldații în termen au fost, în opinia sa, „aruncați în față”. Declarațiile, făcute joi, 29 octombrie 2026, vin pe fondul unei dispute despre trecutul șefului SPP, Lucian Pahonțu, și readuc în discuție responsabilitățile pentru represiunea din orașul de pe Bega.
Bolojan, care în 1989 era student în anul II la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic „Traian Vuia” (azi Universitatea Politehnica Timișoara), își amintește că luni seara complexul studențesc a fost evacuat, iar studenții au fost trimiși acasă. Era cazat în Căminul 15. Scopul, spune el, era ca niște tineri adunați la un loc să nu mai îngroașe rândurile nemulțumiților.
Imaginea care i-a rămas întipărită este cea de la sfârșitul acelei săptămâni, sâmbătă și duminică dimineața: un prim lanț de militari, în spatele lor oameni ai Ministerului de Interne, iar mai în spate un cordon de civili. Aceștia din urmă, spune premierul, erau în haine civile, dar „era clar că aveau un rang”. Bolojan consideră că fiecare poartă răspundere pentru ce a făcut, dar subliniază că el s-a aflat „de cealaltă parte”.
Întrebat despre cum ar trebui tratate asemenea răspunderi, premierul a spus că ar fi fost bine ca în anii ’90 să existe o lege a lustrației, care să clarifice lucrurile, pentru că „zona gri” complică situația. O asemenea lege, care limitează temporar accesul la funcții publice al celor ce au slujit structuri represive ale unui regim dictatorial, a fost adoptată de Parlament în 2012, cu 167 de voturi „pentru” și patru abțineri, dar Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională.
Timișoara a fost declarată primul oraș liber de comunism la 20 decembrie 1989, după aproximativ patru zile în care oamenii au ieșit în stradă, muncitorii au mărșăluit cu miile pe marile bulevarde, iar armata și miliția au tras în civili și au adus tancuri în oraș. O delegație de 13 reprezentanți ai muncitorilor, între care Ioan Savu, a negociat la Comitetul Județean de Partid cu trimisul lui Ceaușescu, premierul de atunci Constantin Dăscălescu. Revendicările au fost notate și apoi predate Consulatului Iugoslav, iar Dăscălescu s-a întors la București. Discuția de acum pornește de la investigația Recorder, care susține că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune ale regimului Ceaușescu.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original