Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. O analiză publicată de The Economist sugerează că majoritatea chatbotilor de ultimă generație sunt mai apropiate de valorile progresiste și seculare decât populația din multe dintre țările analizate. Studiul a inclus modele dezvoltate de OpenAI, Anthropic, Google, Mistral AI, DeepSeek și alți dezvoltatori din domeniu.
Pentru a compara răspunsurile chatbotilor, jurnaliștii au folosit întrebări din cadrul World Values Survey (WVS), unul dintre cele mai ample proiecte sociologice internaționale, utilizat pentru măsurarea valorilor și atitudinilor populației în peste 100 de state. Răspunsurile generate de cele 25 de modele au fost apoi plasate pe celebra „hartă culturală” folosită de cercetători, care analizează două dimensiuni principale: deschiderea față de drepturile individuale și diversitate, respectiv atașamentul față de valorile tradiționale și religioase. Rezultatele arată că aproape toate modelele analizate se află în zona valorilor considerate liberale și seculare.
Unele dintre acestea au fost poziționate chiar mai sus pe această scară decât Suedia, țară considerată de sociologi una dintre cele mai deschise și orientate către drepturile civile. Singura excepție importantă identificată de analiză a fost Talkie, un model antrenat exclusiv pe texte publicate înainte de 1931. Acesta a furnizat răspunsuri semnificativ mai conservatoare decât restul modelelor, însă chiar și așa a rămas mai puțin tradiționalist decât valorile dominante din anumite state din America Latină sau Africa.
O analiză separată realizată de The Washington Post a urmărit modul în care diferite modele răspund la întrebări legate de politica internă și internațională. Potrivit publicației, modelele dezvoltate de OpenAI au generat mai frecvent răspunsuri apropiate de pozițiile asociate Partidul Democrat, în timp ce Claude și Gemini au avut tendința de a prezenta argumente din perspective multiple și de a evita concluziile categorice. Într-un exemplu referitor la relația dintre premierul italian Giorgia Meloni și originile post-fasciste ale partidului său, majoritatea chatbotilor au preferat să explice contextul și dezbaterea publică fără a adopta o poziție clară.
Modelul Mistral s-a remarcat printr-un răspuns care sugera că o delimitare mai fermă de acel trecut ar putea contribui la consolidarea credibilității democratice. Specialiștii susțin că orientarea observată nu este rezultatul unei intenții politice explicite, ci reflectă în mare măsură seturile de date utilizate pentru antrenare și procesul de ajustare ulterioară a modelelor. În etapa de „fine-tuning”, dezvoltatorii stabilesc reguli privind modul în care chatbotul trebuie să răspundă la subiecte sensibile, controversate sau cu potențial de dezinformare.
Exemplul modelului Talkie arată că modificarea surselor de antrenare poate produce diferențe semnificative în răspunsurile generate de inteligența artificială. Un studiu publicat în revista Nature a concluzionat că aceeași inteligență artificială poate formula răspunsuri diferite în funcție de limba în care este adresată întrebarea. Cercetătorii au observat că, în țările cu niveluri reduse ale libertății presei, răspunsurile chatbotilor tind să fie mai apropiate de pozițiile oficiale ale autorităților locale.
Fenomenul este vizibil mai ales în cazul unor modele dezvoltate în China, care evită sau limitează discuțiile despre subiecte sensibile pentru autoritățile de la Beijing, precum statutul Taiwanului sau evenimentele din Protestele din Piața Tiananmen.