Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » The Economist: Ar putea Moldova să se unească cu România? The Economist: Ar putea Moldova să se unească cu România? 15 aug.
2026 Rareș Constantin • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Liskonogaleksey | Dreamstime. com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Ar putea Moldova să dispară? S-a mai întâmplat: în 1918, imediat după separarea de Imperiul Rus aflat în prăbușire, parlamentul Republicii Moldova a votat pentru aderarea la România vecină, scrie publicația de The Economist .
Astăzi, țara își propune să adere la Uniunea Europeană până în 2030. Dar recent, liderii săi au sugerat că, dacă UE blochează acest lucru, atunci s-ar putea uni cu România, care este deja membră. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat că va vota „da” într-un referendum privind unirea cu România.
Eugen Osmochescu, viceprim-ministru, a numit-o „Planul B”. Nicușor Dan, președintele României, este unionist, la fel că și alți politicieni români. Majoritatea moldovenilor vorbesc limba română, iar cea mai mare parte a teritoriului său a aparținut României între 1918 și 1940.
Există o posibilitate realistă ca Moldova să poată îndeplini cerințele de aderare la UE până în 2029. Există, de asemenea, o posibilitate realistă ca euroscepticii francezi să o oprească oricum. Constituția franceză impune un referendum sau aprobarea a trei cincimi din ambele camere ale parlamentului înainte de a se da acordul pentru a primi noi țări în UE.
Este puțin probabil ca Moldova să câștige. În plus, până în 2029, Marine Le Pen, o naționalistă de extremă dreapta care se opune extinderii, ar putea fi președinte. Acest lucru sporește atractivitatea opțiunii est-germane: aderarea prin fuziunea cu un vecin.
În România, sondajele arată un sprijin pentru unire de aproximativ 70%, iar în Moldova de aproximativ 40%. Sprijinul moldovenesc s-a dublat în ultimul deceniu, spune Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, un think-tank. Țara are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori; se estimează că 850.
000 (inclusiv cei care locuiesc în străinătate) au cetățenie română. Acest lucru este mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite să lucreze în UE. Dar pragmatismul i-ar putea convinge, de asemenea, să renunțe la independență în favoarea aderării la UE și NATO în interiorul României.
Între timp, mulți votează la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan. Unirea cu România nu se află pe agenda pe termen scurt, spune Rufin Zamfir, un expert român în comunicare. Declarațiile liderilor moldoveni „ar trebui interpretate ca un mesaj indirect către partenerii europeni”.
Dacă perspectiva aderării este amânată sau diluată, spune el, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”. România nu este suficient de bogată pentru a subvenționa unificarea așa cum a fost Germania de Vest. Moldova este săracă și nu are control asupra Transnistriei, un stat separatist pro-rus.
Un acord din 1994 cu găgăuzii, o minoritate pro-rusă, le oferă opțiunea independenței dacă Moldova se va alătura vreodată României. Totuși, aceste probleme s-ar putea să nu fie irezolvabile. În situația actuală, Rusia poate oferi puțin sprijin Transnistriei sau Găgăuziei.