Tezaurul a fost descoperit în apropiere de Wesseling, la sud de Köln, după ce un pasionat care folosea un detector de metale a găsit succesiv mai multe monede de argint, relatează publicația Welt . După recuperarea primelor 15 piese, aparatul continua să indice prezența metalului în sol, semn că descoperirea era mult mai importantă.
Bărbatul a oprit căutările și a anunțat autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului. Arheologii au preluat cercetarea și au scos la lumină, în total, 934 de denari romani din argint, cu o greutate cumulată de peste trei kilograme. Specialiștii consideră descoperirea una excepțională: ar fi cel mai mare tezaur monetar din perioada împăratului Hadrian identificat până acum în Germania și al cincilea ca mărime din lume pentru această perioadă.
Monedele ar fi fost ascunse în al doilea sfert al secolului al II-lea d. Hr. Cea mai veche monedă datează din anul 148 î.
Hr. Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138, însă multe dintre monede fuseseră bătute cu mult înaintea domniei sale. Cea mai veche piesă din tezaur datează din anul 148 î.
Hr. , din perioada Republicii Romane. În momentul în care comoara a fost ascunsă, moneda avea deja o vechime de peste 270 de ani și, cu toate acestea, putea fi încă utilizată ca mijloc de plată.
Arheologii nu știu cu certitudine de ce a fost îngropată averea și, mai ales, de ce proprietarul nu s-a întors după ea. Una dintre ipoteze este că banii au fost ascunși pentru siguranță, într-o epocă în care nu existau instituții bancare în sensul modern. Proprietarul ar fi putut muri înainte de a recupera tezaurul sau de a dezvălui altcuiva locul în care îl ascunsese.
Echivalentul economiilor unui legionar timp de șase ani Dimensiunea averii devine mai clară prin raportarea la veniturile vremii. Un legionar roman câștiga aproximativ 300 de denari pe an, însă circa jumătate din sumă era reținută pentru hrană și echipament. Astfel, unui militar i-ar fi trebuit aproximativ șase ani pentru a strânge, fără să cheltuiască venitul rămas disponibil, echivalentul tezaurului descoperit.
Valoarea argintului din cele 934 de monede ar depăși în prezent doar 6. 000 de euro, însă importanța lor arheologică și istorică este considerabil mai mare. Cercetările au indicat și modul în care fusese ascunsă averea.
Arheologii au identificat fragmente ceramice și urme de paie, ceea ce sugerează că monedele fuseseră introduse într-un vas căptușit cu paie și apoi îngropate. Cel care a făcut descoperirea avea autorizația necesară pentru folosirea detectorului și a anunțat specialiștii fără să continue săpăturile pe cont propriu. Tezaurul a devenit proprietatea landului Renania de Nord-Westfalia, iar descoperitorul urmează să primească o recompensă.
Monedele sunt prezentate publicului la muzeul regional din Bonn.