Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ Tezaur roman spectaculos descoperit în Germania: 934 de monede de argint, cu o greutate de peste trei kilograme. Cea mai veche piesă datează din 148 î.
Hr. O simplă căutare cu detectorul de metale pe un câmp din apropierea orașului Wesseling, în Germania, s-a transformat într-una dintre cele mai importante descoperiri monetare romane din această regiune. Sub pământ se afla un tezaur format din 934 de monede romane de argint, cu o greutate totală de peste trei kilograme.
Unele dintre piese au fost bătute cu mai bine de 2. 000 de ani în urmă. Descoperirea a fost făcută în apropiere de Wesseling, la sud de Köln, de un pasionat de detectarea metalelor.
După ce a găsit succesiv mai multe monede de argint , bărbatul a recuperat primele 15 piese. Detectorul continua însă să indice prezența unor obiecte metalice în sol. În loc să continue săpăturile pe cont propriu, descoperitorul a oprit căutarea și a anunțat autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului.
Arheologii au preluat investigația, iar cercetările au scos la iveală amploarea reală a descoperirii: 934 de denari romani din argint, cântărind împreună mai mult de trei kilograme. Potrivit publicației Welt, tezaurul este considerat o descoperire arheologică excepțională. Specialiștii consideră că acesta ar fi cel mai mare tezaur monetar din perioada împăratului Hadrian identificat până acum pe teritoriul Germaniei și al cincilea ca mărime din lume pentru această perioadă.
Monedele ar fi fost ascunse în al doilea sfert al secolului al II-lea d. Hr. , într-o perioadă în care Imperiul Roman se afla sub conducerea împăratului Hadrian.
Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138, însă tezaurul este cu atât mai interesant cu cât o parte dintre monede fuseseră bătute cu mult înainte de domnia sa. Cea mai veche piesă descoperită datează din 148 î. Hr.
, din perioada Republicii Romane. La momentul în care a fost îngropată, moneda avea deja peste 270 de ani vechime și putea fi încă utilizată ca mijloc de plată. Una dintre marile întrebări rămase fără răspuns este motivul pentru care proprietarul a decis să îngroape averea și, mai ales, de ce nu s-a mai întors niciodată pentru a o recupera.
Arheologii nu au stabilit cu certitudine circumstanțele în care a fost ascuns tezaurul. Una dintre ipoteze este că banii au fost puși la adăpost pentru a proteja economiile într-o perioadă în care nu existau instituții bancare în sensul modern. Proprietarul ar fi putut muri înainte să recupereze banii sau înainte să dezvăluie altcuiva locul în care ascunsese monedele.
Astfel, averea a rămas în pământ timp de aproape două milenii. Cercetările arheologice oferă și indicii despre modul în care a fost ascuns tezaurul. Specialiștii au identificat fragmente ceramice și urme de paie, elemente care sugerează că monedele ar fi fost puse într-un vas căptușit cu paie și apoi îngropate.
Dimensiunea tezaurului devine și mai impresionantă dacă este raportată la veniturile unui militar roman. Un legionar câștiga aproximativ 300 de denari pe an, însă în jur de jumătate din această sumă era reținută pentru hrană și echipament. În aceste condiții, unui militar i-ar fi trebuit aproximativ șase ani pentru a strânge, fără să cheltuiască venitul care îi rămânea disponibil, o sumă echivalentă cu tezaurul descoperit în Germania.
Din perspectiva valorii metalului, cele 934 de monede de argint ar valora în acest moment peste 6. 000 de euro. Valoarea istorică și arheologică a descoperirii este însă incomparabil mai importantă decât prețul argintului.
Tezaurul oferă cercetătorilor informații despre circulația banilor, comerțul și economia din provinciile aflate sub influența Imperiului Roman. Un alt aspect important al descoperirii este modul în care aceasta a fost raportată autorităților.