Statul român va avea nevoie de mai puțini bani împrumutați anul viitor decât se estimase. Necesarul brut de finanțare scade de la 278 de miliarde de lei la 239 de miliarde de lei, a anunțat Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, la conferința ZF Piața de Capital 2026. El a pus scăderea pe seama execuției bugetare, care a fost „dincolo de așteptări”. Diferența, de aproape 40 de miliarde de lei, are o miză practică: fiecare leu care nu mai trebuie împrumutat înseamnă mai puțină dobândă plătită din bani publici. Iar asta contează într-un moment în care România se împrumută mai scump decât majoritatea țărilor din regiune.
Nanu a respins ideea că datoria României ar deveni greu de dus. Stocul datoriei este în jur de 60% din PIB, în timp ce media europeană e între 80% și 84%. A recunoscut totuși că dobânzile au urcat la 3% din PIB. A adăugat imediat că alte state plătesc 4% sau 4,5% fără să fie considerate în pragul colapsului, pentru că se împrumută mult mai ieftin. Problema României, în opinia sa, nu e atât nivelul datoriei, cât prețul ei. Iar prețul ține de credibilitate: țara a rămas prea mult timp, de circa șase ani, la deficite de peste 6%. Dacă vrea să plătească mai puțin, statul „trebuie să livreze”, a spus Nanu.
Mai puțin vizibilă, dar poate mai importantă, este schimbarea celor care cumpără datoria românească. Investitorii străini dețineau 26% din titlurile emise la licitații în 2023, iar acum au aproape 17%. Golul a fost acoperit în principal de fondurile de pensii, a căror pondere a urcat de la 24% la 30%. Băncile au rămas în jurul a 40%. Populația a crescut puternic: dacă se adună titlurile de stat pentru populație cu cele de pe piața interbancară, investitorii individuali ajung la aproximativ 14%. Pentru Trezorerie e un argument în discuțiile cu agențiile de rating, care urmăresc cât de mult poate absorbi piața internă. Nanu a mai spus că investitorii de retail se comportă cu totul altfel decât cei instituționali și nu vând în panică. Titlurile Tezaur nu pot fi revândute decât Trezoreriei. Cele Fidelis se tranzacționează la bursă, dar și acolo cumpărătorii sunt tot persoane fizice.
Randamentele românești au crescut, iar Nanu a pus o parte din creștere pe seama contextului global. Și pe piețele mari, adică titlurile americane, germane și japoneze, randamentele au urcat cu 20–40 de puncte de bază. România ar fi în linie cu regiunea: Polonia s-a corectat cam la fel. Polonia are și ea probleme fiscale, cu un deficit estimat la 7% atât anul acesta, cât și anul viitor, iar Ungaria are de asemenea un deficit ridicat. Directorul Trezoreriei a admis însă că la București a contat și incertitudinea politică.
Cel mai mare risc rămâne pierderea ratingului de investiții. Nanu a spus că între categoria „investment grade” și „junk” este „un cliff mare”. Unii investitori nu pot păstra în portofoliu titluri sub acest prag sau devin foarte precauți. Tocmai de aceea contează vestea despre necesarul de finanțare. Un necesar mai mic și o bază de investitori interni mai largă îi pot convinge pe evaluatori că România își poate duce datoria. Rămâne însă condiția pusă chiar de Nanu: deficitul trebuie să scadă efectiv, nu doar să arate bine într-un singur an de execuție bugetară.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original