Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată magnific. com/Primele 72 de ore de la întoarcerea din concediu, cele mai grele.
De ce Te-ai întors odihnit de la mare sau de la munte, dar de îndată ce ai despachetat bagajele, o senzație de apăsare, de oboseală sau de nemulțumire generală ți-a invadat starea. Nu e vorba de imaginație, fenomenul are un nume și este, se pare, extrem de comun: sindromul de revenire după concediu, cunoscut internațional și sub numele de „post-vacation blues” sau „post-vacation depression”. Nu este o afecțiune recunoscută clinic, dar impactul său este real și documentat: un sondaj citat de mai multe surse medicale arată că una din cinci persoane din SUA resimte acest fenomen după fiecare călătorie, iar alte studii europene indică o proporție și mai mare, aproximativ 3 din 10 italieni raportează dificultăți de adaptare la revenirea la rutina zilnică după concediu .
La nivel global, unele estimări arată că până la 57% dintre călători resimt, într-o formă sau alta, această tranziție dificilă. Sindromul de revenire la muncă se manifestă printr-o combinație de semne emoționale și fizice. Pe partea emoțională, cele mai frecvente sunt iritabilitatea, o stare generală de apatie sau lipsă de energie, nemulțumirea difuză, nostalgia după perioada de concediu, anxietatea și dificultatea de concentrare.
Pe partea fizică, oamenii raportează frecvent oboseală, dureri de cap, tulburări de somn și, uneori, simptome asemănătoare unei răceli ușoare, o combinație pe care psihologul olandez Ad Vingerhoets a denumit-o sugestiv „boala timpului liber” (leisure sickness). Simptomele acute, acea senzație apăsătoare resimțită chiar în momentul întoarcerii la birou, ating de regulă vârful în primele 48-72 de ore după revenirea acasă, iar în majoritatea cazurilor se estompează treptat în decurs de una până la două săptămâni. Explicația ține parțial de chimia organismului.
Pe măsură ce te apropii de plecarea în concediu, nivelul de adrenalină crește, alimentat de entuziasm și de anticiparea plăcută a vacanței. Odată ajuns la destinație, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se „decupla” cu adevărat de la stresul cotidian și a se relaxa complet, iar la întoarcere, procesul se inversează: nivelurile de adrenalină și dopamină scad brusc, iar corpul are nevoie, din nou, de timp pentru a se readapta la ritmul obișnuit. Contează și contrastul resimțit: cu cât concediul a fost mai plăcut și mai relaxant, cu atât diferența față de rutina zilnică, liste de sarcini, program strict, responsabilități, pare mai bruscă și mai greu de digerat.
Persoanele cu locuri de muncă stresante, cu un volum mare de sarcini acumulate în absență sau cu conflicte nerezolvate la birou resimt, de regulă, o tranziție și mai dificilă. Dacă tristețea se intensifică în loc să se estompeze treptat, dacă nu mai poți funcționa normal la muncă sau acasă, ori dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, e momentul să discuți cu un medic de familie sau cu un specialist în sănătate mintală, aceste semnale pot indica faptul că este vorba despre altceva decât o simplă tranziție post-concediu, iar sprijinul profesional poate face diferența. Citește pe Antena3.
ro Zeci de mii de români primesc în fiecare vineri acelaşi mesaj. De ce provoacă frica, ce înseamnă şi cât adevăr este în el × Citește pe LongevityMagazine. ro HDL scăzut, LDL crescut?
Cum poți corecta dezechilibrul colesterolului în mod natural Citește pe Fanatik. ro Gigi Becali i-a pus clauza de 50 de milioane de euro şi a ajuns de nerecunoscut!