Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Putin a început să se teamă de propriile insuccese Vladimir Putin pare decis să intensifice războiul din Ucraina, nu din calcul militar, ci din instinct de autoconservare politică. Potrivit unei analize The Economist, surse apropiate Kremlinului susțin că președintele rus a ales calea escaladării, deși armata sa este blocată pe front într-un război de uzură dus prin drone și rachete.
Dincolo de retorica geopolitică oficială, motivul real ar fi supraviețuirea propriului regim. Într-un sistem politic în care liderul nu-și poate permite să pară vulnerabil, o retragere fără victorii clare ar fi echivalentă, în ochii Kremlinului, cu un eșec. Un membru al elitei ruse a rezumat sumbru situația: „Țarul este gol”.
Potrivit sursei citate, Rusia s-ar putea pregăti să trimită între 300. 000 și 400. 000 de oameni pe front, fără să fie nevoie de o mobilizare oficială nouă, întrucât ordinul inițial nu a fost niciodată suspendat.
În paralel, Moscova ar putea intensifica atacurile hibride și acțiunile de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei, inclusiv posibile lovituri asupra fabricilor europene care produc echipament militar pentru Kiev — deși serviciile occidentale de informații nu cred că Putin își dorește o confruntare directă cu NATO. Ministerul rus al Apărării a anunțat deja, pe 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene, în timp ce Putin a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” prin atacurile tot mai frecvente cu drone asupra rafinăriilor și centrelor logistice rusești. Semnale de tensiune, în Rusia și dincolo de granițele ei În interiorul țării, sondajele arată o creștere a numărului rușilor care percep situația ca fiind tensionată, pe fondul scăderii încrederii în propaganda oficială.
Vizita surpriză a directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova pe 25 august a alimentat speculații despre un posibil avertisment transmis lui Putin — fie legat de eventuale atacuri asupra statelor NATO, fie ca încercare de a-l aduce la masa negocierilor. La scurt timp, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru supravegherea frontierei cu Rusia, iar Germania se pregătește să acuze oficial Moscova pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig. România este menționată și ea în context: pe 20 august, autoritățile au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care viza o platformă de foraj din apele teritoriale românești.
Concluzia analizei: intensificarea războiului nu rezolvă problemele structurale ale Rusiei și riscă să adâncească instabilitatea internă. Dar pentru Putin, continuarea conflictului rămâne, paradoxal, varianta mai puțin riscantă — o retragere fără o victorie clară ar putea costa mai mult decât prelungirea războiului.