Un medic oncolog spune că nu pornește niciodată cu o listă de capsule atunci când pacientele care au terminat tratamentul pentru cancer de sân îl întreabă ce suplimente să ia. Înainte de orice recomandare, vrea să vadă cum arată alimentația, dacă există deficite, care sunt greutatea și compoziția corporală și cât mișcare face pacienta. Observațiile vin dintr-o serie de discuții recente cu paciente care, după chimioterapie, operație și radioterapie, au rămas doar cu hormonoterapie și/sau terapie anti-HER2.
Miza, explică medicul, este să nu înlocuim cu pastile lucrurile care contează cu adevărat. Ghidurile pentru supraviețuitorii de cancer pun accent pe o alimentație adecvată, pe menținerea unei greutăți sănătoase și pe activitate fizică regulată, inclusiv exerciții de forță. Suplimentele au un rol, dar de regulă unul foarte precis, legat de problemele fiecărei paciente. Contextul contează: multe femei ajung la menopauză din cauza tratamentului, iar altele erau deja la menopauză înainte de el.
Primul supliment pe care medicul îl discută frecvent este vitamina D3, mai ales în sezonul rece, din toamnă până în primăvară. Dozarea 25-OH-colecalciferolului arată mai bine de cât ar avea nevoie fiecare, iar asta nu înseamnă mega-doze. La calciu, abordarea este și mai prudentă. Sănătatea oaselor devine esențială la menopauză și necesarul trebuie acoperit, dar nu printr-un supliment cu doză mare, luat automat. Medicul se uită mai întâi la cât calciu vine deja din lactate, băuturi fortificate și alte alimente. Motivul: unele studii au ridicat problema unui posibil risc cardiovascular la doze mari administrate pe termen lung. Datele nu sunt perfect concordante, dar ajung ca suplimentarea intensivă să nu fie privită ca o intervenție fără întrebări.
Omega-3 poate intra în discuție în situații bine delimitate. Într-o formă farmaceutică, poate ajuta la controlul trigliceridelor crescute, când există indicație, un aspect important după menopauză, când sănătatea cardiovasculară cere mai multă atenție. Mai există și durerile articulare și musculare asociate inhibitorilor de aromatază, precum letrozolul sau anastrozolul. Într-un studiu randomizat mare, doar un subgrup, femeile cu obezitate aflate sub inhibitori de aromatază care au primit aproximativ 3,3 g/zi de omega-3, a părut să resimtă o ameliorare a acestor dureri. Prin urmare, pentru anumite paciente și la anumite doze, este o opțiune de discutat, nu o recomandare generală.
În lista medicului figurează și melatonina, care poate fi luată în considerare când somnul devine dificil odată cu instalarea menopauzei. Medicul avertizează însă că nu este o „pastilă magică pentru somn”. Textul se oprește aici, cu explicația despre situația în care insomnia are o altă cauză, precum bufeurile.
Sursă text și foto: Cuvântul Liber — articolul original