Într-o conferință de presă, premierul interimar Ilie Bolojan a vorbit despre posturile din sănătate. „P entru a putea face angajări în sectorul de sănătate, e nevoie de un memorandum care trebuie aprobat de către Guvern pe baza unei analize pe care Ministerul Sănătății o face împreună cu Ministerul de Finanțe, cu Casa de Sănătate.
Suntem în situația în care la aproximativ 193. 000 de angajați care lucrează în sectorul de sănătate, în sectorul public din România ni s-a solicitat în această perioadă aprobarea deblocării a 26. 000 de posturi”, a transmis Bolojan.
El a adăugat că „ discutăm de peste 10% din numărul de posturi care sunt în totalitate. Asta în condițiile în care din cele 132. 004 care sunt în spitale din România, 90% în sectorul public, dintre ele, gradul de ocupare al patului este de 63%.
Mediu”. Avem spitale în care „jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu” Premierul intermiar a transmis că avem spitale cu „40%, 45%, practic, jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu”. „C heltuiele de personal medii în spitalele din România, raportat la suma contractată cu Casa Națională de Sănătate, reprezintă 65% în medie.
Deci, din cele peste 400 de spitale și alte structuri care țin de Ministerul Sănătății sau de autoritățile locale, aceasta este ponderea medie a cheltuielor de personal. D ar, avem și spitale, avem în jur de 50-60%, în care cheltuiele de personal reprezintă 90%”, afirmă Bolojan. „Sunt spitale dedicate angajaților” Acest lucru „ înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale.
Deci, sunt spitale care, practic, sunt dedicate angajaților”. Ilie Bolojan a prezentat și un grafic, ce reprezenta „ o dinamică a cheltuielor de personal în sănătate. În ultimii 10 ani, am început cu aproximativ 6 miliarde, în 2015.
A stăzi avem peste 25 de miliarde. Deci în 2025, 25 de miliarde, asta înseamnă că cheltuielele de personal au crescut de 4 ori”. „A vem ponderea cheltuielor de personal care se alocă direct, așa numitele diferențe salariale.
Două treimi din ceea ce se folosește pentru salariile personalului din sănătate, se alocă direct. N u pentru câți pacienți tratezi, nu pentru ce activitate faci, ci pur și simplu, pentru că așa vine din istorie și asta înseamnă diferențele de creșteri salariale”, a adăugat premierul interimar. Cât încasează managerii din spitale Acesta a afirmat că „ managerii de spitale publice din România încasează în medie două treimi din banii de salarii, chiar dacă n-ar trata ipotetic niciun pacient”.
„A m cerut astăzi, în ședința de Guvern, în afară de a aproba memorandumul pentru cazul de urgență de la Marie Curie, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Sănătate, ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională, ar trebui să fie depunctate atunci când solicită creșteri de personal în continuare. Iar spitalele care au un grad de ocupare al paturilor sub media națională, din nou să fie depunctate”, a transmis Bolojan. „Acolo unde avem secții care nu au activitate, acele secții trebuie reduse ca număr de paturi.
P ersonalul trebuie dislocat către secțiile care au activitate, sau înființate secții”, a adăugat el. „Î nainte de a aproba astfel de solicitări, consider că este nevoie să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem într-adevăr bani în sănătate pentru servicii care se prestează pacienților. În așa fel încât managerii spitalelor din sănătate să fie stimulați să-și îmbunătățească serviciile.
Să le ofere la prețuri cât mai bune, pentru că dacă continuăm cu acest sistem în care două treimi din fondul de salarii se virează automat, indiferent dacă face activități sau nu face activitate, nu o să ne ajungă niciodată bani. P roblemele din sănătate se vor agrava”, a precizat Ilie Bolojan. „Numărul de absolvenți e mai mare decât necesarul” De asemenea, a transmis că „avem cam 27.
000 de medici care lucrează în sectorul public din România. Î n fiecare an școlarizăm aproximativ 7. 000 de medici, avem 4.
500 care își iau rezidențiatul și la final avem 1. 500 care sunt angajați în sistem. A vem o situație în care numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru și avem niște decalaje foarte mari în spitalele, din marile centre universitare avem o înghesuială ca oamenii să intre în sistem.
În spitalele mici din județele mai slab dezvoltate, din orășele mai mici avem un deficit în anumite zone de medici care să acopere nevoile românilor care locuiesc în acele comunități”. „Trebuie lucrat la modul serios, altfel nu vom mai avea servicii de bună calitate”, a conchis premierul interimar.