În sudul județului Cluj plouă cu aproximativ 10% mai puțin decât în urmă cu câțiva ani, iar efectul se vede deja la robinet: sursa Hășdate, din care se alimentează Câmpia Turzii, nu mai poate fi folosită circa două luni pe an, pentru că ori nu are apă, ori râul seacă după captare. Datele au fost prezentate de Bogdan Bobic, directorul Companiei de Apă Arieș, la emisiunea Horia Nasra Show, difuzată înainte de duminică, 1 noiembrie 2026, pe baza cifrelor ANM centralizate pentru perioada în care funcționează operatorul.
Media precipitațiilor pe întreg intervalul analizat este de 561 de litri pe metru pătrat. În ultimii cinci ani a scăzut la 526. În perioadele 2009–2015 și 2016–2020 se înregistrau 578, respectiv 574 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 10% față de ele și de circa 7% față de media generală. „Poate părea puțin, dar nu e deloc puțin. E un procent semnificativ”, a spus Bobic.
Mai greu de gestionat decât cantitatea este ritmul ploilor. Într-o lună cade mult, apoi urmează două luni aproape fără precipitații, iar apa torențială se scurge de pe versanți fără să apuce să se infiltreze în sol și să realimenteze sursele. Când Hășdate nu poate fi exploatată, Câmpia Turzii primește apă din sursa Turda. Seceta afectează și calitatea: scăderea sau exploatarea excesivă a apei din sol poate crește concentrația de nitrați, iar la Aiton a apărut, după 15 ani, manganul, o problemă care nu exista înainte.
Aiton a fost cel mai dificil caz. Sursa locală nu dă mai mult de 80–100 de metri cubi pe zi, iar vara compania cărase apă non-stop, cu patru până la șapte cisterne pe zi în zilele critice, inclusiv prin firme terțe. Problema a fost rezolvată parțial prin interconectarea cu sistemul Companiei de Apă Someș, astfel că Aitonul poate primi apă de la Gheorgheni. Pe termen lung, aducțiunea din proiectul european va duce apa din sursa centrală Turda până la Aiton, Ploscoș, în zone din Tureni, Petrești și Ciurila; lucrările au început. Rămân vulnerabile localitățile cu surse mici, precum Filea sau Suatu, în timp ce la sursele principale nivelul hidrostatic din puțuri este, potrivit directorului, în parametri.
Dacă apa nu va ajunge pentru toți, operatorul are o ordine a priorităților, descrisă de Bobic drept „un fel de piramidă a lui Maslow”: spitalele sunt primele, apoi consumatorii casnici, iar agricultura și industria sunt primele limitate. Compania are dreptul legal să reducă debitul, dar preferă deocamdată să ceară înțelegere, iar măsura nu a fost aplicată până acum. Apa de la robinet este destinată, conform contractului, strict uzului uman, așa că fermierilor și celor care irigă li se recomandă un foraj propriu.
Sursă text și foto: Apuseni Info — articolul original