Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Un nou studiu prezentat de Earth. com sugerează că participarea la un singur eveniment sportiv live poate crește nivelul de oxitocină, hormon asociat cu legăturile sociale, și poate sincroniza ritmul cardiac al spectatorilor, într-un mod care reflectă cât de apropiați se simt aceștia de oamenii din jur.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea din Tsukuba, Japonia. Echipa și-a propus să afle dacă vizionarea unui singur meci universitar de baschet poate activa în mod real sistemul natural de producție a oxitocinei din organism. Rezultatele ar putea deschide calea unor alternative la spray-urile nazale cu oxitocină, testate de ani de zile ca tratament pentru disfuncțiile sociale, dar care au avut rezultate slabe și inconsistente în studiile clinice.
Cercetătorii au urmărit 60 de spectatori adulți, dintre care 21 de femei, prezenți la un meci de baschet disputat pe teren propriu în seriei de evenimente „TSUKUBA LIVE! ” organizate de Universitatea din Tsukuba. Participanții nu erau suporteri înfocați.
Cei mai mulți erau studenți sau locuitori din zonă, fără un atașament puternic și de lungă durată față de echipă. Cercetătorii au prelevat probe de salivă înaintea meciului, la pauză și după încheierea acestuia pentru a măsura nivelurile de oxitocină și cortizol. Pe parcursul întregii partide, toți participanții au purtat senzori pentru monitorizarea ritmului cardiac.
În mai multe momente ale evenimentului, aceștia au evaluat cât de mult se bucurau de experiență, cât de conectați se simțeau cu jucătorii și cu ceilalți suporteri și cât de absorbiți erau de desfășurarea jocului. De asemenea, au fost întrebați dacă și-ar dori să revină la un alt meci. Cea mai interesantă descoperire a fost că evoluția nivelului de oxitocină depindea în mare măsură de valoarea inițială.
Persoanele care aveau un nivel relativ scăzut de oxitocină înainte de meci au înregistrat o creștere semnificativă până la finalul partidei. În schimb, participanții care porneau cu un nivel ridicat și-au menținut valorile pe tot parcursul meciului. În același timp, nivelul cortizolului, hormon asociat stresului, a scăzut, iar raportul dintre oxitocină și cortizol a crescut constant pe măsură ce meciul avansa.
Potrivit cercetătorilor, acest tipar indică mai degrabă o stare de implicare socială relaxată decât una de stres sau de excitație intensă. Pentru a interpreta mai bine rezultatele, echipa a identificat un prag de aproximativ 26,5 picograme pe mililitru al nivelului de oxitocină înainte de meci, valoare care marca o diferență clară în modul în care hormonii răspundeau la experiență. Astfel, participanții au fost împărțiți în două grupuri: cu nivel inițial scăzut și cu nivel inițial ridicat.
Dincolo de modificările hormonale, cercetătorii au analizat și cât de sincronizat bătea inima spectatorilor. Această sincronizare a crescut semnificativ atât în timpul meciului, cât și după încheierea lui. Pentru a verifica dacă rezultatul nu era întâmplător, cercetătorii au comparat ritmurile cardiace ale persoanelor aflate la același meci cu cele ale participanților prezenți la alte partide, precum și ale persoanelor așezate în aceeași zonă a tribunei cu cele aflate în alte sectoare.
Rezultatele au arătat că sincronizarea era constant mai puternică între spectatorii care împărțiseră aceeași experiență și stătuseră aproape unii de alții.