Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, pentru unele infecții bacteriene frecvente, curele mai scurte de antibiotice pot fi la fel de eficiente și sigure precum cele mai lungi. Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că informațiile noi ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai bun. Rezistența la antibiotice reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.
În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată. Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice.
În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri. În cazul unor infecții, inclusiv anumite forme de pneumonie, studiile indică faptul că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției. Rezultatele studiului nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor.
Cercetătorii au chestionat 1. 475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia. Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.
Un aspect important este că durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de infecție, pacient și antibioticul utilizat. Unele infecții bacteriene grave necesită tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi. „Discuția cu medicul despre durata conformă pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe.