Elevi și studenți din mai multe orașe germane au lipsit de la cursuri pentru a protesta împotriva noului serviciu militar. Protestul arată că reînarmarea Germaniei, susținută de o mare parte a clasei politice, are de înfruntat opoziția tocmai a celor care ar urma să poarte uniforma. Pentru o generație crescută cu ideea că armata e o alegere personală, întoarcerea statului la registrele de recrutare seamănă cu o ruptură.
Nemulțumirea lor pornește de la legea care modernizează serviciul militar, adoptată de Bundestag la sfârșitul lui 2025 și intrată în vigoare la începutul acestui an. Tinerii care împlinesc 18 ani primesc un chestionar despre motivația și aptitudinile lor pentru armată. Pentru bărbați, completarea lui este obligatorie, iar pentru femei rămâne voluntară. Treptat, bărbații vor fi chemați și la evaluări medicale. Oficial, serviciul rămâne voluntar. Legea lasă însă deschisă posibilitatea ca Parlamentul să impună încorporări obligatorii dacă nu se înscriu destui voluntari. Tocmai această prevedere îi îngrijorează cel mai mult pe tinerii care protestează.
Berlinul are motivele sale. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2011, iar de atunci Bundeswehr s-a luptat constant cu lipsa de personal. Invazia rusă din Ucraina a schimbat complet discuția despre apărare în Germania. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a spus în repetate rânduri că țara trebuie să devină „aptă de război”. Guvernul vrea să crească semnificativ numărul militarilor activi în următorul deceniu, iar asta pare greu de obținut doar cu campanii de recrutare.
Protestatarii răspund că deciziile s-au luat peste capul lor. Le reproșează politicienilor că le cer sacrificii fără să-i fi întrebat și că banii merg spre armament în timp ce școlile, locuințele și sistemul de pensii au nevoie de investiții. Mișcarea seamănă ca formă cu grevele școlare pentru climă de acum câțiva ani: tinerii își folosesc absența de la ore ca pârghie politică pentru că altele nu prea au.
Este greu de crezut că protestul va schimba legea, pentru că partidele de guvernământ o susțin ferm. Poate influența însă dezbaterea care contează cu adevărat, cea despre momentul în care Germania ar trece de la voluntariat la obligativitate. Dacă cifrele recrutării vor fi slabe și tensiunile cu Rusia nu se vor domoli, guvernul va trebui să convingă o generație care și-a arătat deja nemulțumirea în stradă.
Sursă text și foto: BBC News — articolul original