Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Hepta. ro/Stridiile ascund un secret pe care puțini îl cunosc Dacă ai mâncat vreodată stridii, probabil nu te-ai întrebat cum funcționează organismul lor.
Au sânge? Au inimă? Cum reușesc să supraviețuiască fixate de stânci sau în fermele marine?
Răspunsurile sunt mai interesante decât ai crede. Deși par niște animale foarte simple, stridii le au un sistem circulator și chiar o inimă. Totuși, acesta funcționează foarte diferit față de cel al oamenilor sau al altor mamifere.
Răspunsul este da, dar nu în forma pe care o cunoaștem noi. Stridiile nu au sânge roșu. În schimb, prin corpul lor circulă un lichid numit hemolimfă, care îndeplinește aproape aceleași roluri ca sângele uman.
Cu alte cuvinte, pentru stridii hemolimfa este echivalentul sângelui nostru. La oameni și la majoritatea mamiferelor, culoarea roșie a sângelui este dată de hemoglobină, o proteină care conține fier și transportă oxigenul. La stridii, lucrurile stau diferit.
Ele folosesc o altă proteină, numită hemocianină, care conține cupru, nu fier. Acesta este motivul pentru care hemolimfa este aproape transparentă atunci când conține puțin oxigen și capătă o nuanță discretă de albastru-verzui după oxigenare. Același tip de pigment respirator este întâlnit și la alte viețuitoare marine, precum caracatițele, calmarii și unele specii de crabi.
Chiar dacă nu seamănă deloc cu inima unui om, stridia are o inimă funcțională. Este alcătuită din trei camere: două atrii și un ventricul. Inima pompează hemolimfa în întregul corp și o trimite spre branhii, unde se încarcă din nou cu oxigen, scrie biologyinsights.
com Aici apare una dintre cele mai mari diferențe. Oamenii au un sistem circulator închis, în care sângele circulă prin artere, vene și vase capilare. Asta înseamnă că hemolimfa nu circulă permanent prin vase de sânge, ci este pompată în cavități interne, unde intră în contact direct cu organele.
După ce livrează oxigenul și substanțele nutritive, lichidul ajunge la branhii, unde elimină dioxidul de carbon și se încarcă din nou cu oxigen. Pentru că stridiile duc o viață foarte diferită de a noastră. Ele nu aleargă, nu vânează și nu consumă multă energie.
De cele mai multe ori rămân fixate într-un singur loc, unde filtrează apa pentru a se hrăni cu microorganisme și particule organice. Din acest motiv, organismul lor nu are nevoie de un sistem circulator rapid și complex, ca al mamiferelor. Da.
În hemolimfă există celule speciale, numite hemocite, care joacă rolul „soldaților” organismului. Practic, ele reprezintă principala linie de apărare a stridiilor împotriva bolilor. Pe lângă faptul că sunt considerate o delicatesă în multe țări, stridiile au și un rol esențial în ecosistemele marine.