Dacă nu ai comentat, dacă nu ţi-ai dat cu părerea, dacă nu ai stat la coadă o oră, o oră şi jumătate în weekend pentru merdenelele lui nea Mihai, nu ştii ce ai pierdut. Dincolo de lupta şi comentariile de pe toate platformele sociale din războiul merdenelelor cu margarină şi brânză sărată de la nea Mihai versus croissantele cu unt de la Miţa Biciclista, oriunde întorceai capul, pe stradă, la mall, auzeai discuţii despre acest subiect.
Amploarea disputei/comentariilor a depăşit graniţele zonei din Piaţa Amzei, unde sunt cei doi beligeranţi – merdeneaua cu margarină versus croissantul cu unt – Calea Victoriei, zona metropolitană a Capitalei şi a ajuns în toate colţurile ţării. Relaţia mea cu merdenelele de la nea Mihai a început prin anii ’90, când „se băteau parte în parte“ cu covrigii de lângă ASE, iar apoi fost revigorată la începutul anilor 2000, timp de vreo doi ani, când în drum spre redacţie, care era pe strada Lutherană din spatele actualului hotel Radisson, mă opream să iau celebrele de astăzi merdenele. Dar ştiţi ce sunt mai bune acolo decât merdenelele?
Mucenicii. Adevărul este că resuscitarea comercială şi de entertainment de pe Calea Victoriei şi zona Pieţei Amzei, care s-a înregistrat din 2020 încoace, a fost şi este peste toate aşteptările. Calea Vicoriei era în comă de două decenii şi puţini erau cei care credeau că poate reveni la viaţă.
În 2020, în pandemia Covid, am scris prima dată despre Velocita şi merdenelele de la nea Mihai , care au devenit adevărate iconuri corporatiste. Trăiască 1 Mai, Ziua Internaţională a Muncii! În urmă cu 34 de ani, în 1989, muncitorii stăteau la coadă pentru zahăr, ulei, carne, făină.
Acum, corporatiştii stau la coadă la îngheţată, la Velocità, pe Calea Victoriei. Dacă PSD le măreşte impozitele pentru că au salarii mari, va fi revoltă Pot cozile de la Miţa Biciclista, de la îngheţată, pizza şi merdenele de pe Calea Victoriei să înlocuiască închiderile de fabrici, reducerea săptămânii de lucru şi recesiunea care se anunţă din cauza războiului tarifelor declanşat de Trump? Închiderea în weekend a circulaţiei maşinilor pe Calea Victoriei a dat prilejul lumii corporatiste, dar nu numai, să se afişeze, să se plimbe, să stea la coadă la îngheţată, la pizza, la cappuccino, la cocktailuri şi limonadă.
Adevărul este că această clasă de corporatişti, care s-a format după 2000, odată cu venirea multinaţionalelor, trebuia să aibă un loc al lor, având în vedere că nordul este al milionarilor, iar Bulevardul Unirii a ajuns al aurolacilor şi cerşetorilor. Clasa de corporatişti şi micii & mijlocii antreprenori au ajuns o forţă destul de puternică, care ţine România în picioare, în special în aceste vremuri în care puterea de cumpărare şi consumul au scăzut, iar companiile mari au pus toate investiţiile pe hold. Cât câştigă românii.
Noua clasă de mijloc din România: aproape 300. 000 de salariaţi câştigă peste 2. 000 de euro net pe lună.
Zece sectoare de activitate au trecut acest prag salarial. Acum 10 ani, niciun sector de activitate nu se apropia de această medie Duminică a fost 23 august, sărbătoarea comunistă care a marcat tinereţea bunicilor şi părinţilor noştri. Acum corporatiştii, dar nu numai, au alte sărbători.
Adevărul este că, uitându-ne strict la Bucureşti, viaţa de aici, cel puţin la nivel de top şi middle management, la nivel de mari, mijlocii şi mici antreprenori, la nivel de PFA-uri, este la nivelul Occidentului, dacă nu chiar mai bine. Bucureştiul nu trăieşte într-o bulă, cum se spune ironic corporatist, ci trăieşte într-o bulă a bulei, după cum spune Manuela Mancaş, fondatoarea firmei de cercetare AHA Moments şi co-fondator al The Pareto Report. Ea a comentat într-un articol din Business Magazin rezultatele studiului Valul din 2025 a Pareto Report, referindu-se la cei care lucrează în corporaţii, incluşi în bula mai mare a Bucureştiului, care sunt diferiţi din punct de vedere al veniturilor şi al stilului de viaţă de ce se întâmplă în ţară.