Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată iStock/decalajul dintre cursurile pentru șomeri și cererea angajatorilor Un audit al Curții de Conturi arată că programele de calificare pentru șomeri nu țin pasul cu cererea reală de pe piața muncii. În timp ce mii de șomeri urmează cursuri de lucrător comercial, angajatorii caută muncitori necalificați, șoferi și sudori.
România are peste 511. 000 de șomeri, conform datelor din iunie 2026, iar rata șomajului se situează la 6,3%. În același timp, angajatorii declară zeci de mii de locuri de muncă vacante pe care nu reușesc să le ocupe.
Ecuația pare simplă: cursurile de calificare plătite din bani publici ar trebui să lege aceste două cifre. Un audit al Curții de Conturi, publicat în august 2026, arată însă că lucrurile nu stau chiar așa. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) organizează lunar zeci de programe gratuite de calificare, recalificare, inițiere sau specializare, prin agențiile județene.
Doar în luna iulie 2026 au fost derulate 106 astfel de programe, iar în primele șase luni ale anului aproape 10. 000 de persoane au participat la 497 de cursuri. Cele mai căutate cursuri de către șomeri, conform datelor centralizate în această perioadă, au fost cele pentru lucrător comercial (peste 1.
200 de înscriși), agent de securitate (peste 800) și operator introducere, prelucrare și validare date. Alte date, pentru un interval diferit din 2026, arată un tipar similar: din cei aproape 7. 800 de participanți la cursurile organizate, marea majoritate au ales tot lucrător comercial, urmat de agent de securitate.
Cei mai mulți cursanți au peste 45 de ani, aproape 43% din total, urmați de grupa de vârstă 35-45 de ani. Realitatea de pe piața muncii arată însă spre altă direcție. Potrivit datelor ANOFM, în România sunt disponibile peste 30.
000 de locuri de muncă vacante declarate de angajatori. Cele mai multe cereri nu sunt pentru lucrători comerciali sau agenți de securitate, ci pentru muncitori necalificați la demolarea clădirilor și lucrări de zidărie, plăci, faianță și gresie (peste 1. 300 de posturi), muncitori necalificați la asamblarea și montarea pieselor (peste 1.
000 de posturi), șoferi și curieri. Ministerul Muncii a elaborat, de altfel, o listă oficială cu 236 de ocupații aflate în deficit de forță de muncă la nivel național, meserii pentru care numărul șomerilor înregistrați este mai mic sau cel mult egal cu jumătate din numărul locurilor vacante declarate. Pe primele locuri ale acestei liste se află manipulanții de mărfuri, curierii și muncitorii necalificați din construcții.
O excepție notabilă în topul deficitelor este cea a sudorilor, aflați pe locul 11, o meserie calificată, dar a cărei formare este costisitoare și de durată mai mare decât a cursurilor scurte preferate în acest moment de cursanți. Din cele peste 30. 000 de posturi vacante, doar aproximativ 2.
000-2. 300 sunt destinate persoanelor cu studii superioare. Marea majoritate a cererii angajatorilor rămâne concentrată pe meserii practice, unde oferta de candidați calificați rămâne insuficientă.
Aici, transparența publică rămâne limitată. Curtea de Conturi arată că programele de formare au contribuit la integrarea pe piața muncii a unei părți dintre absolvenți, însă precizează explicit că nivelul de ocupare rămâne moderat și poate fi îmbunătățit. Auditul nu a găsit, la nivelul instituțiilor verificate, Ministerul Muncii și ANOFM, un sistem cuprinzător de monitorizare post-formare, care să evalueze cât de mulți absolvenți chiar obțin și, mai ales, păstrează un loc de muncă după finalizarea unui curs.
Monitorizarea actuală se concentrează, conform raportului, în principal pe indicatori de volum, numărul de cursuri organizate și numărul de participanți, și mai puțin pe calitatea pregătirii sau pe efectele reale asupra integrării profesionale.