Despre supraaglomerația din penitenciarele românești știa toată țara, însă ce scoate la iveală ultimul raport al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei întrece orice imaginație: un grad de ocupare în București de 119,5%, cu o situație încă și mai gravă la Iași, unde acesta a ajuns la 140%. Pentru întregul sistem penitenciar românesc (care a luat ceva măsuri în ultimii ani, dar nu suficiente), aceasta rămâne, în sine, o problemă structurală.
140% grad de ocupare la Iași și 130% la Botoșani La momentul vizitei CPT, desfășurate în perioada 28 aprilie 9 mai 2025, în cele 34 de penitenciare pentru adulți din România erau 23. 555 de persoane private de libertate, în condițiile în care capacitatea totală era de 19. 706 locuri.
Alte 467 de persoane se aflau în cele patru unități pentru copii și tineri, iar 628 în cele șase penitenciare-spital. Toate cele patru penitenciare pentru adulți vizitate de delegația CPT erau supraaglomerate. La Iași, gradul de ocupare era de 140%, iar la Botoșani de 130%.
134 de deținuți au fost scoși înaintea vizitei CPT pentru a ascunde supraaglomerarea Mai mult decât atât, raportul arată că, în buna tradiție românească, 134 de deținuți fuseseră transferați din această unitate înainte de vizita delegației CPT: „La Penitenciarul Iași, care era una dintre cele două unități pe care CPT își anunțase intenția de a le vizita cu o săptămână înainte de începerea vizitei, delegația a constatat că 134 de deținuți au fost transferați din această unitate în perioada 22 aprilie – 1 mai 2025, respectiv în săptămâna premergătoare vizitei . Prin comparație, în cele șapte săptămâni anterioare acestei perioade, respectiv între 1 martie și 21 aprilie 2025, fuseseră transferați 292 de deținuți . Deținuții din ambele penitenciare le-au spus membrilor delegației că transferurile, precum și alte îmbunătățiri ale condițiilor de detenție, au fost realizate în anticiparea vizitei CPT”, se arată în document.
Modernizarea penitenciarelor e un demers falimentar, cel puțin până acum Experții europeni au constatat că, după o perioadă în care România a făcut eforturi să reducă populația penitenciară (și chiar i-a reușit), numărul deținuților a crescut din nou. Dacă în iunie 2014 erau 32. 428 de deținuți, numărul acestora ajunsese la 20.
570 în ianuarie 2020. Ulterior, populația penitenciară a început din nou să crească, ajungând la 24. 778 de persoane în 2025, potrivit datelor prezentate de autoritățile române.
CPT amintește și de măsurile prevăzute în Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025, care urmărea modernizarea a 946 de locuri de detenție și crearea a 7. 849 de locuri noi, inclusiv prin construirea a două penitenciare. Administrația Penitenciarelor vrea peste 5.
000 de locuri noi Autoritățile române au anunțat un nou program de dezvoltare a infrastructurii, care prevede crearea a 5. 512 locuri noi între 2025 și 2029. Două penitenciare noi, cu 900, respectiv 1.
000 de locuri, sunt programate pentru 2028 și 2029. În plus, 318 locuri au fost modernizate din 2021, iar alte 707 sunt prevăzute pentru modernizare până în 2029. Dar simpla creștere a capacității nu rezolvă problema.
Experții recomandă autorităților române să adopte o abordare sistemică pentru combaterea „inflației populației penitenciare” și să asigure condiții de detenție care să respecte standardele europene. Foarte puțin timp petrecut în afara celulei Deși, teoretic, România trebuia să asigure cel puțin 4 mp de spațiu de locuit (aici nu intră suprafața ocupată de grupul sanitar), realitatea e departe. Pentru deținuții condamnați, situația este ceva mai bună, dar rămâne departe de standardul recomandat de experții europeni, respectiv cel puțin opt ore pe zi în afara celulei, cu activități utile și structurate.
Alte probleme identificate în raport și asupra cărora Mediafax va reveni: starea fizică deplorabilă a spațiilor de detenție, accesul la apă caldă, alimentație, personal insuficient și accesul la serviciile medicale, pe care autorii raportului le consideră „degradante”.