Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Soluțiile de ultimă oră ale autorităților pentru a evita oprirea reactoarelor Seceta extremă forțează modificări strategice la Cernavodă. Din cauza scăderii istorice a nivelului Dunării, instituțiile statului elaborează un set de soluții tehnice alternative pentru a securiza alimentarea continuă cu apă a reactoarelor, un element vital pentru menținerea standardelor de siguranță și funcționare ale centralei.
Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat joi, în teren, mai multe soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, în condițiile în care cotele fluviului au ajuns la un minim istoric de când se fac măsurători. Din comitet fac parte Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și Universitatea Tehnică de Construcții București. Potrivit Guvernului, soluțiile vor fi aplicate în următoarele săptămâni.
Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și urmează să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare. Potrivit unui comunicat al Guvernului, dragarea este intervenția care poate fi realizată în cel mai scurt timp. Aceasta „creează condițiile, nu certitudinea”, pentru echilibrarea distribuției apei la bifurcația Bala, unde în prezent 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala și 15% spre Dunărea veche.
Dragarea unor canale cu o lățime de 30 de metri și o adâncime „de minim 2 m va crea condiții propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă”. Un volum și o viteză mai mari ale apei ar putea contribui și la reducerea sau menținerea nivelului de aluviuni de pe noul canal. Principalul obstacol pentru lucrările de dragaj este „nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic”.
De asemenea, nivelul redus al Dunării îngreunează mobilizarea utilajelor disponibile în Constanța sau în alte zone ale fluviului către brațul vechi al Dunării. Zonele vizate sunt bifurcația Dunăre-canal CNE și zona din amonte de canalul CNE, cu prioritate la kilometrii 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala. În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate „barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului”.
Acestea sunt poziționate astfel încât să producă un efect cât mai puternic de deviere a curentului către șenalul navigabil, „către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre–Marea Neagră”. Testul urmărește să verifice „efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare, o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă”. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi „ajustată sau retrasă oricând”.
La debitele foarte scăzute din prezent, rolul principal al acestei structuri este „dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării”, un efect care se formează în timp, și nu ridicarea imediată a nivelului apei. Epiu de 150 de metri La Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, „care pornește de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri și va fi vizibil deasupra apei”, potrivit comunicatului. Rolul lui este de a dirija apa către partea mai adâncă a fluviului, acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.