Măsura este luată în contextul secetei severe și al nivelului extrem de scăzut al Dunării, care afectează funcționarea centralelor nucleare dependente de apa fluviului pentru sistemele de răcire. Centrala nucleară Paks funcționează în prezent la aproximativ 25% din capacitate.
Premierul ungar Peter Magyar a avertizat că, potrivit prognozelor, nivelul Dunării ar putea ajunge luni dimineață la un prag critic, ceea ce ar impune oprirea uneia dintre cele două turbine care mai funcționează, scrie Reuters . Ungaria scufundă două barje în Dunăre pentru centrala nucleară Paks Cele două barje care urmează să fie scufundate în apropierea centralei Paks au fiecare aproximativ 80 de metri lungime. Autoritățile ungare speră că amplasarea acestora în albia Dunării va permite creșterea temporară a nivelului apei în zona centralei și va asigura cantitatea necesară pentru răcirea instalațiilor.
„Dunărea este în scădere. Scufundarea controlată a barjelor va începe în curând”, a anunțat premierul ungar. Soluția este însă considerată una temporară.
Guvernul de la Budapesta intenționează să construiască și un prag submers pe fundul Dunării, o structură asemănătoare unui baraj, care să traverseze albia fluviului și să contribuie la menținerea unui nivel suficient al apei în zona centralei. Lucrările ar urma să dureze câteva săptămâni. Centrala nucleară Paks, afectată de nivelul scăzut al Dunării Problemele centralei nucleare Paks apar într-un moment în care seceta severă afectează mai multe regiuni traversate de Dunăre.
Nivelul foarte scăzut al fluviului pune presiune pe centralele nucleare care folosesc apa râurilor pentru răcire. O situație similară s-a înregistrat și în România, la centrala nucleară de la Cernavodă. Autoritățile române au încercat să crească nivelul apei prin scufundarea unor barje în Dunăre.
Pe 8 august, patru barje au fost scufundate în unei operațiuni menite să devieze o parte din debitul fluviului de pe brațul Bala către Dunărea Veche, astfel încât centrala de la Cernavodă să poată beneficia de suficientă apă pentru răcirea reactorului aflat în funcțiune. România a scufundat barje în Dunăre, dar soluția a eșuat Soluția aplicată în România nu a avut însă efectul așteptat pe termen mai lung. După ce nivelul apei a crescut cu aproximativ 8 centimetri în prima zi, acesta a scăzut din nou cu 5 centimetri în ziua următoare.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că aluviunile și modificarea curenților au contribuit la formarea unui obstacol în albia fluviului, ceea ce a schimbat direcția debitului de apă și a împiedicat atingerea efectului dorit în zona Cernavodă. În condițiile în care operațiunile de dragare nu au produs rezultate suficient de rapid, Nuclearelectrica a fost nevoită să oprească activitatea centralei de la Cernavodă. Situațiile din România și Ungaria readuc în atenție vulnerabilitatea centralelor nucleare care depind de surse naturale de apă pentru răcire și necesitatea unor soluții de adaptare la perioadele de secetă severă și la fenomenele climatice extreme.