Numărul demisiilor voluntare a scăzut pe piaţa muncii din România, însă nu ca efect al satisfacţiei profesionale, ci al precauţiei generate de incertitudinea economică, în timp ce concedierile sunt în creştere, iar raportul de forţe dintre angajaţi şi angajatori s-a inversat în defavoarea primilor, este de părere Călin Fusu, CEO-ul platformei de recrutare online BestJobs. „Stresul ăsta pe economie face pe oameni un pic mai precauţi să-şi schimbe joburile prin demisii.
Deci numărul demisiilor a scăzut de fapt, dar numărul concedierilor a crescut, adică practic firmele acum au cumva putere mai mare de negociere şi oamenii sunt forţaţi să-şi caute. Se caută tot felul de joburi”, a afirmat Călin Fusu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business. Tabloul descris reflectă o dinamică îngrijorătoare: angajaţii evită să demisioneze de teama că nu vor găși rapid un alt loc de muncă, rămânând în posturi pe care, în condiţii normale de piaţă, le-ar fi părăsit.
Concomitent, companiile accelerează procesele de restructurare, ceea ce generează o creştere a ofertei de candidaţi disponibili. Rezultatul direct este o piaţă în care angajatorii dictează condiţiile, iar candidaţii acceptă compromisuri. Presiunea se resimt la toate nivelurile, de la posturi de execuţie până la roluri specializate, cu menţiunea că în oraşele mici deficitul de profesionişti calificaţi rămâne o problemă structurală nerezolvată.
„Cum spuneam, se caută şi joburi simple şi joburi complexe, la cele complexe şi în oraşele mai mici chiar nu se găsesc oameni. Şi cred că ce important pentru oameni este să se repoziţioneze, să se recalifice şi să înveţe în continuu noi tehnologii şi noi lucruri”, a mai spus Călin Fusu la ZF Live. În acest context, şeful BestJobs trasează şi o direcţie clară pentru candidaţii care vor să rămână competitivi: repoziţionarea profesională, recalificarea şi asimilarea continuă de noi tehnologii reprezintă principalele instrumente prin care angajaţii pot contracara presiunea unui climat economic restrictiv.
Piaţa muncii din România parcurge astfel o ajustare în care iniţiativa individuală şi adaptabilitatea devin factori decisivi pentru menţinerea angajabilităţii. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bursă. Ciudate sunt căile capitalismului.
Fără guvern cu puteri depline de şase săptămâni, cu recesiunea la uşă şi inflaţie de două cifre, bursa de la Bucureşti a înţeles că trebuie să meargă înainte prin forţe proprii şi joi a urcat la un maxim istoric: plus 26% de la începutul anului şi plus 2,5% în ultima săptămână Atenţie, se pregăteşte ceva: ANRSPS, entitatea care are dreptul de preempţiune pe gazul din Marea Neagră, are şi licenţă de furnizare. Ce face dacă ies negocierile cu OMV Petrom Cum au evoluat veniturile românilor în ultimii ani. România reduce decalajul faţă de UE: venitul median este de 2,8 ori mai mic decât media europeană, faţă de 6,5 ori cât era în 2016 Românii cheltuiesc anual 100 mil.
euro pe pastă de dinţi, iar produsele vin exclusiv din import. Colgate „curăţă“ singur 40% din vânzările de profil Piaţa uleiului vegetal a ajuns la o valoare de 2,1 miliarde lei în 2025. Untdelemn de la Bunica a rămas liderul pieţei LTA Mondial a devenit cea mai mare companie românească din top trei producători de cereale după cifra de afaceri: 430 mil.
lei în 2025 Reff & Asociaţii / Deloitte Legal – ZF. Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani? Ultimii 20 de ani au transformat juridicul într-un rol strategic.
Business sportiv. Sportul de masă caută formula de creştere pe termen lung. De ce succesul nu mai depinde doar de numărul participanţilor, ci de capacitatea organizatorilor de a trece dincolo de pasiunea pentru sport?
„Sportul trebuie tratat ca un business“ ZF Live. ProVision Security Day.