Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată unsplash. com/Cum se schimbă sentimentul de izolare de la o generație la alta Singurătatea nu înseamnă același lucru pentru toată lumea.
Pentru unii este lipsa familiei, pentru alții înseamnă sute de prieteni pe rețelele sociale, dar niciun om cu care să poată vorbi cu adevărat. Psihologii spun că felul în care experimentăm singurătatea este influențat inclusiv de generația în care ne-am născut și de schimbările sociale prin care am trecut. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că izolarea socială și singurătatea au devenit una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică ale prezentului.
Cercetările arată că efectele lor pot fi comparabile cu factori de risc precum sedentarismul sau fumatul, iar consecințele se văd atât asupra sănătății mintale, cât și asupra celei fizice. Cu toate acestea, motivele pentru care oamenii se simt singuri diferă semnificativ de la o generație la alta. Pentru generația Baby Boomers (aproximativ cei născuți între 1946 și 1964), singurătatea este adesea legată de schimbările firești ale înaintării în vârstă.
Pensionarea înseamnă pierderea contactului zilnic cu foștii colegi, iar copiii pleacă de acasă și își întemeiază propriile familii. Mulți trec și prin pierderea partenerului de viață sau a prietenilor apropiați. Psihologii spun că, pentru această generație, problema nu este neapărat lipsa oamenilor din jur, ci dispariția rutinei și a comunităților care existau odinioară.
Cartierele în care vecinii petreceau timp împreună sau întâlnirile regulate cu familia au devenit mai rare, iar această schimbare poate amplifica sentimentul de izolare. Totuși, studiile arată că persoanele în vârstă care își găsesc hobby-uri noi, fac voluntariat sau participă la activități comunitare își reduc semnificativ riscul de singurătate. Pentru cei din Generația X (aproximativ 1965-1980), singurătatea are o altă cauză.
Este generația supranumită adesea „generația sandwich”, deoarece mulți trebuie să aibă grijă simultan de copiii care încă depind de ei și de părinții aflați la vârste înaintate. Responsabilitățile sunt numeroase, iar timpul pentru prieteni și pentru propria viață devine tot mai redus. În plus, mulți au fost educați într-o perioadă în care exprimarea emoțiilor era privită ca un semn de slăbiciune.
Rezultatul este paradoxal: sunt înconjurați de oameni, dar simt că nu au cu cine să vorbească despre propriile probleme. Millennials (aproximativ 1981-1996) sunt prima generație care a crescut odată cu internetul. Tehnologia le-a făcut viața mai ușoară și le-a permis să păstreze legătura cu prietenii indiferent unde locuiesc.
În același timp însă, relațiile au devenit mai superficiale. Mulți au sute sau chiar mii de contacte online, dar spun că le lipsesc relațiile profunde și oamenii pe care se pot baza în momentele dificile. Viața acestei generații arată diferit față de cea a părinților lor.
Achiziția unei locuințe, căsătoria sau întemeierea unei familii sunt amânate tot mai des din motive economice sau profesionale.