FSSR a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că negocierile desfășurate în 31 iulie și continuate tehnic în 1 august au dus la o variantă comună pentru partea de lege a salarizării care vizează sectorul sanitar. Propunerile au fost transmise Ministerului Muncii, instituția care coordonează tehnic proiectul.
„Forma convenită de cele două federații reprezentative și Ministerul Sănătății nu este o opțiune negociabilă în minus, ci pragul minim obligatoriu de la care proiectul poate deveni acceptabil. () Această convergență schimbă esențial datele dezbaterii. După o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federații reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluții, construit împreună cu ministerul de resort.
Autoritățile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absența unei poziții comune a partenerilor sociali din Sănătate”, menționează FSSR în comunicatul de presă. FSSR: Susținem numai transpunerea integrală și fidelă a soluțiilor negociate Federația „Solidaritatea Sanitară” spune că nu va accepta o preluare parțială a soluțiilor negociate. „Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat.
Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, spune FSSR, potrivit comunicatului. Ce prevede varianta negociată Potrivit comunicatului, forma convenită în urma discuțiilor introduce o restructurare a salarizării în sănătate. „Soluția comună reia și dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferențele legitime de salarizare dintre unități, locuri de muncă, niveluri de risc și contribuția la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinație coerentă de salarii de bază și drepturi suplimentare.
bazată pe mai multe elemente principale”, respectiv: coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare, pentru a reflecta complexitatea și responsabilitatea fiecărei unități; coeficienți diferențiați pe locuri de muncă, astfel încât o parte din diferențele salariale să fie incluse în salariul de bază și nu doar în sporuri; transferarea unei părți a recompensei pentru condiții de muncă în salariul de bază, în contextul reducerii plafoanelor maxime pentru sporuri; introducerea unor limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă, pentru a evita situații în care acestea ar putea coborî la niveluri simbolice; creșterea plăților pentru continuitatea serviciilor medicale, inclusiv pentru munca în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și pentru gărzi. Cu toate acestea, sindicatele din Sănătate subliniază că impactul diferă de la un angajat la altul. Pentru angajații care beneficiază în acest moment de sporuri mari pentru condiții de muncă, între 55% și 85%, FSSR admite că în scenariul în care viitorul spor ar fi acordat la minim legal „suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea”.
Totuși, sindicatul susține că simulările utilizate în negociere indică „compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază”. În cazul angajaților care și-ar putea pierde actuala încadrare la sporuri de condiții, federația avertizează că, dacă nu vor beneficia și de coeficienți superiori la salariul de bază, creșterea veniturilor ar putea rămâne limitată „la aproximativ 10%”. FSSR: Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală FSSR afirmă că varianta convenită cu Federația Sanitas și cu reprezentanții Ministerului Sănătății nu rezolvă toate problemele sistemului, însă reprezintă „condiția minimă” pentru continuarea dialogului social.
„Ea este acceptabilă ca prag minim deoarece schimbă arhitectura în direcția cerută constant de FSSR, respectiv diferențiere mai mare în salariile de bază, minime garantate pentru condițiile de muncă, recompensă mai bună pentru continuitate și reducerea dependenței de sume compensatorii. Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi”, menționează FSSR. În plus, sindicaliștii cer Ministerului Muncii să publice rapid forma consolidată a proiectului și să indice „transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună”.
Avertisment privind protestele FSSR susține că eventuala respingere a soluției comune ar schimba natura conflictului social. „Acțiunea nu mai este îndreptată doar spre respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci spre apărarea unei variante concrete care ar crește echitatea salarizării, ar anula riscul pierderilor și ar putea produce creșteri reale pentru un număr semnificativ de angajați”, afirmă federația. Totodată, sindicaliștii avertizează că, dacă soluția negociată cu Ministerul Sănătății și SANITAS nu va fi preluată în proiectul final, acest lucru ar putea deschide din nou calea protestelor.
„Dacă autoritățile refuză să transpună ceea ce Ministerul Sănătății și cele două federații reprezentative au convenit, responsabilitatea eșecului dialogului social le aparține. În acel moment, acțiunile de protest desfășurate în condițiile legii sunt pe deplin legitime pentru apărarea acestui prag minim”, mai spune FSSR. SANITAS suspendă greva generală din Sănătate după câteva zile În data de 28 iulie, federația SANITAS a declanșat greva generală în sistemul public de sănătate și de asistență socială.
În timpul grevei au fost asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. Pe 31 iulie, SANITAS a anunțat suspendarea grevei generale din sistemul public de sănătate, după ce Camera Deputaților a aprobat deblocarea posturilor vacante din Sănătate, iar adoptarea noii legi a salarizării a fost amânată.
Cu toate acestea, SANITAS a accentuat că greva nu s-a încheiat și că decizia va fi reanalizată în momentul în care în Parlament va fi înregistrat un nou proiect al legii salarizării.