Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER” afirmă, vineri, într-un comunicat de presă, că ultima variantă a proiectului legii salarizării „demonstrează clar că Guvernul a ales să ignore total munca, importanța și nevoile reale ale acestui sector vital”. Sindicaliștii consideră că noua lege reprezintă „o sfidare directă la adresa salariaților din învățământ”, întrucât, în opinia lor, nu ține cont de actele normative adoptate în urma grevei generale din 2023 și de promisiunile făcute la momentul respectiv pentru încheierea protestelor.
„Promisiunile făcute atunci pentru a debloca situația provocată de acțiunile de protest și documentele oficiale pe care și-au pus semnătura oficiali ai României sunt acum călcate în picioare, dovedind o lipsă cronică de onestitate și de respect din partea statului român față de corpul profesoral”, transmit cele trei federații sindicale într-un comunicat de presă. Sindicatele răspund și declarațiilor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind proiectul de salarizare, despre care spun că a fost prezentat drept o „ofertă de nerefuzat”. „Îi transmitem că a reușit contraperformanța ca «oferta de nerefuzat» promisă să fie, de fapt, o ofertă pe care o refuzăm categoric.
Mai mult, atragem atenția Guvernului și partidelor politice asupra situației critice în care ne aflăm în acest moment, învățământul fiind singurul domeniu care a avut de suferit anul trecut în urma măsurilor de austeritate impuse de stat, în timp ce alte sectoare au fost protejate”, mai spun cele trei sindicate. Numărul profesorilor fără studii de specialitate, în creștere Potrivit celor trei federații sindicale din Educație, există un deficit de personal calificat. Sindicaliștii spun că în urma măsurilor adoptate prin Legea nr.
141/2025, numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2. 000, ajungând la aproximativ 6. 300.
„Înseamnă că peste 150. 000 de elevi nu au șansa de a avea profesori cu studii în specialitatea predată. Adoptarea proiectului legii salarizării în forma actuală va accentua dramatic criza resursei umane din educație, repercusiunile răsfrângându-se asupra copiilor, elevilor și studenților și asupra viitorului acestei țări”, subliniază sindicatele în comunicatul de presă.
Federațiile sindicale reclamă, de asemenea, că proiectul nu corectează inechitățile generate de ordonanțele „trenuleț”, aplicate Legii-cadru nr. 153/2017, și susțin că diferențele dintre familia ocupațională „învățământ” și celelalte familii ocupaționale sunt chiar accentuate. „Doamnelor și domnilor parlamentari, aveți o singură opțiune onorabilă: respingerea fără nicio ezitare a acestei legi.
Orice altă decizie reprezintă o trădare a școlii românești și o lipsă de respect față de cei care formează viitoarele generații”, se mai arată în comunicat. Cine câștigă și cine pierde din noua Lege a salarizării Noua variantă a Legii salarizării bugetarilor, discutată la Palatul Cotroceni și obținută de Mediafax, stabilește o valoare de referință de 4. 000 de lei, cea mai mică dintre proiectele prezentate până acum.
În paralel, au fost modificate mai multe coeficiente și sporuri, astfel încât unele categorii ies mai bine decât în variantele anterioare, în timp ce altele ajung la salarii calculate mai mici. Salariul de bază este stabilit prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Astfel, fiecare punct de coeficient valorează cu 100 de lei mai puțin decât în proiectul din iulie și cu 325 de lei mai puțin decât în prima variantă.
În Educație, sporul pentru dirigenție va fi diferențiat în funcție de numărul elevilor din clasă. În învățământul superior, conducătorii de doctorat vor putea primi câte 1% pentru fiecare doctorand, fără a depăși 10% din salariul de bază, iar tutorii de an vor putea primi până la 10% din valoarea de referință. În același timp, scăderea valorii de referință reduce salariile rezultate pentru profesorii ale căror coeficiente au rămas neschimbate.
Un profesor debutant cu studii superioare și coeficient 1,90 ar avea un salariu de bază de 7. 600 de lei brut, față de 7. 790 de lei dacă s-ar fi păstrat valoarea de referință de 4.
100 de lei. Un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la coeficient 2,42, ar ajunge la aproximativ 9. 680 de lei brut, față de 9.
922 de lei în proiectul anterior. Pentru un profesor universitar cu coeficient 4, salariul rezultat scade de la 16. 400 la 16.