Se împlinesc duminică, 25 octombrie 2026, 105 ani de la nașterea regelui Mihai I al României, venit pe lume la Sinaia, pe 25 octombrie 1921. Ultimul monarh al țării, singurul care a domnit de două ori, rămâne asociat în memoria publică mai ales cu actul de la 23 august 1944, când România și-a întors armele împotriva Germaniei naziste.
Mihai era fiul lui Carol al II-lea și al Elenei, principesă a Greciei. A ajuns pe tron la numai șase ani, după moartea bunicului său, regele Ferdinand, în 1927, deoarece tatăl său, prințul Carol, renunțase la succesiune. Cum era minor, prerogativele regale au fost exercitate de o Regență formată din principele Nicolae, unchiul său, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții de Casație și Justiție. Regența a funcționat până în 1930.
Întoarcerea lui Carol al II-lea din exil, pe 8 iunie 1930, l-a scos pe Mihai de pe tron. Băiatul a primit titlul simbolic de Mare Voievod de Alba Iulia, a urmat o școală particulară cu sediul la Palatul Regal și a început instrucția militară. La șaisprezece ani a devenit sublocotenent al Batalionului I de Vânători de munte și a depus jurământul de credință față de rege. A fost, potrivit sursei, cel mai tânăr mareșal al armatei române. În 1937 l-a însoțit pe tatăl său în Polonia și a reprezentat România la încoronarea regelui George al VI-lea, iar în 1938 a luat parte la turneul diplomatic de la Londra, Paris și Bruxelles, precum și la întâlnirea cu Hitler din 24 noiembrie.
Pactul Ribbentrop–Molotov din 23 august 1939 și Dictatul de la Viena din 30 august 1940 au grăbit sfârșitul domniei lui Carol al II-lea, obligat să părăsească țara pe 6 septembrie 1940. Mihai, aproape de nouăsprezece ani, a rămas la conducere și a depus a doua oară jurământul față de națiune și Parlament. Puterea reală se afla însă la mareșalul Antonescu, care a proclamat Statul național-legionar, apoi a declarat război Uniunii Sovietice pe 22 iunie 1941, în ciuda voinței regelui. Pe 23 august 1944, la ora 22.00, Radio România a transmis proclamația regelui: armata trecea de partea Aliaților, iar Constituția din 1923 era repusă în vigoare. Pentru gestul acesta, Mihai a primit din partea președintelui Statelor Unite „Legiunea de merit”, iar din partea URSS „Ordinul Victoria”.
Anii următori au fost ai pierderilor treptate. Obligat să accepte guvernul comunist condus de Petru Groza, instalat pe 6 martie 1945, regele a încercat să limiteze influența comuniștilor, dar demersurile sale diplomatice n-au avut succes. „Greva regală”, din august 1945 până în decembrie 1946, nu a schimbat situația, iar la final a trebuit să recunoască alegerile măsluite din noiembrie 1946. Pe 30 decembrie 1947, comuniștii l-au forțat să abdice, iar în ianuarie 1948 a părăsit țara împreună cu familia.
Sursă text și foto: Știri BN — articolul original