Siegfried Mureșan respinge eticheta de premier „pro-german”, pusă tot mai des în circulație de comentatori și de o parte a presei. În loc să răspundă punct cu punct, premierul desemnat a schimbat subiectul: vorbește despre o cultură a conspirației care, spune el, erodează de 36 de ani încrederea românilor în instituții. Tot aici și-a găsit și ținta politică, PSD, ai cărui lideri i-a descris drept oameni care „și-au făcut veacul” prin serviciile de informații.
„Eu sunt un premier pro-român”, a spus Mureșan, adăugând că își dorește „o Românie puternică, într-o Europă puternică”. Ca să arate cât de ușor se aprind teoriile în spațiul public, a ales un exemplu pe care îl știe toată lumea: dispariția Elodiei Ghinescu. „Am stat luni de zile să ne întrebăm unde e Elodia”, a spus el. Concluzia lui este că multe lucruri sunt „mult mai simple” decât par, dar că, de la Revoluție încoace, s-a întreținut mereu un climat de suspiciune care a slăbit încrederea oamenilor în lege, în justiție și în dreptate.
Apoi a trecut de la general la adversari. Mureșan crede că derutarea cetățenilor are și o explicație foarte concretă: mulți politicieni, din tot felul de partide, au studiat la academiile de informații, au doctorate „plagiate sau neplagiate” și au tot felul de legături cu serviciile. Imediat după aceea a numit PSD, spunând că aproape toată conducerea social-democraților a trecut „pe la SRI, SIE și cum se numesc serviciile astea”. Despre sine a spus că nici măcar nu știe unde este sediul SRI din București și că tocmai de aceea unora „le e greu să înțeleagă” că există politicieni independenți, care iau singuri deciziile.
Atacul nu vine din senin. Doctoratele obținute la Academia Națională de Informații și suspiciunile de plagiat au fost ani la rând un subiect sensibil în politica românească. Aducându-le în discuție, Mureșan încearcă să întoarcă acuzația: dacă e vorba de influențe din afară, atunci problema ar fi la cei legați de servicii, nu la el. Declarația îi poate aduce simpatie în rândul celor sătui de „sistem”. Totodată, nu-i face deloc mai ușoară relația cu un partid de care orice guvern are, de regulă, nevoie la numărătoarea din Parlament.
Despre politica externă, premierul desemnat nu a vrut să aleagă între Berlin și Washington, cum sugerează eticheta pe care o respinge. A spus că orice încercare de a izola România de Europa „ne slăbește, ne marginalizează și ne va și sărăci”, dar a numit și parteneriatul transatlantic „esențial” pentru securitate. A pledat pentru ca relația cu SUA să primească și o componentă economică mai puternică. Mesajul e făcut să liniștească ambele tabere, iar rămâne de văzut dacă îi va convinge pe cei care l-au pus deja într-o anumită tabără.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original