Dacă centrala nucleară de la Kozlodui va fi oprită, „vor porni cazanele de la Mariţa (foto) şi Bulgaria nu va avea probleme semnificative în acoperirea propriului consum de electricitate. Însă nu va rămâne mult şi pentru export.
“ Cotele scăzute la niveluri istorice ale Dunării au forţat şi Bulgaria să diminueze producţia de electricitate la singura centrală nucleară a ţării, cea de la Kozlodui. Vineri, reducerea era de doar 6%, ceea ce nu creează probleme în alimentarea ţării cu energie electrică şi îi permite acesteia să rămână hub energetic regional, au asigurat autorităţile. În regiune, cele două reactoare de la Cernavodă, România, sunt oprite, iar în Ungaria o intervenţie de urgenţă, ce constă în construirea unui prag din barje scufundate, piatră şi cuburi de beton pe fundul Dunării, permite repornirea treptată a turbinelor reactoarelor de la Paks după ce centrala rămăsese doar cu o turbină în funcţiune.
Paks are patru reactoare. În toate cele trei ţări centralele nucleare sunt coloana vertebrală a sistemului energetic. Oprirea celor din România şi Ungaria a creat o criză energetică regională care a făcut din Bulgaria un adevărat hub energetic.
Guvernele de la Budapesta şi Bucureşti au asigurat că economiile vor continua să fie alimentate cu electricitate chiar şi după oprirea reactoarelor mulţumită capacităţilor generoase de import. Bulgaria este acum cel mai mare exportator de electricitate din regiune şi, raportat la consumul propriu, din Europa şi poate chiar şi din lume. Însă ce s-ar întâmpla dacă şi cea mai săracă economie din UE rămâne fără energie nucleară?
Autorităţile spun că producţia lipsă de la Kozlodui poate fi înlocuită lejer cu energie solară. Dar… „Să mulţumim lui Dumnezeu că încă nu ne-am distrus termocentralele pe lignit“, a exclamat un expert bulgar în energie şi dezvoltare sustenabilă, Boian Raşev, într-un interviu preluat de mai multe platforme media bulgare. În cel mai pesimist scenariu, cel în care reactoarele de la Kozlodui sunt oprite, Bulgaria poate compensa golul din producţia de electrictate astfel creat cu producţia de la Mariţa Iztok, cel mai mare complex termoenergetic din Europa de Sud Est, a spus el.
Aceste lucruri, criza energiei nucleare şi revenirea cărbunelui, ca salvator, în centrul atenţiei aduce în discuţie reevaluarea strategiilor energetice ale ţărilor est-europene şi a angajamentele de „înverzire“ pe care insistă Comisia Europeană în noul context climatic şi geopolitic. UE îşi importă cea mai mare parte a gazelor naturale consumate. Prin exploatarea de la Neptun Deep, din Marea Neagră, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniune.
Însă proiectul este ameninţat de pericolele create de războiul dintre Ucraina şi Rusia, cea din urmă fiind şi ea mare exportatoare de gaze. Cărbunele, în schimb, este din abundenţă în multe ţări europene. Guvernul bulgar a anunţat în iunie, înainte de criza de pe Dunăre, că permite complexului termoenergetic Mariţa Iztok să-şi continue activitatea până în 2038.
Decizia a fost luată în urma discuţiilor cu Comisia Europeană în privinţa extinderii perioadei de tranziţie către surse de energie mai curate în regiunile cu economia bazată pe exploatarea cărbunelui. La Mariţa funcţionează o uriaşă termocentrală pe cărbune şi un mare complex minier. Termocentrala electrică de la Mariţa Iztok este operată de stat.
Alte două centrale pe cărbune, Mariţa East I şi Mariţa East III, au operatori privaţi şi, spun analiştii, sunt necompetitive şi de aceea ar putea fi închise înainte de 2038. Dacă centrala nucleară de la Kozlodui va fi oprită, „vor porni cazanele de la Mariţa şi Bulgaria nu va avea probleme semnificative în acoperirea propriului consum de electricitate“, a explicat expertul bulgar Boian Raşev. În plus, marele complex hidroenergetic NEK îşi va intensifica activitatea deoarece barajele au apă suficientă.
„Însă nu va rămâne mult şi pentru export“, a comentat Raşev.