Conform documentului adoptat de Senat, România intră într-o nouă stare de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, după cea din perioada 1 aprilie 31 iunie, instituită prin OUG nr. 19/2026.
De această dată, însă, această stare este instituită prin lege, dat fiind că guvernul interimar nu poate legifera prin ordonanțe de urgență. Astfel, propunerea legislativă privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei (L452/2026) inițiată de fostul ministru al Energiei, Ivan Bogdan-Gruia, deputat PSD, și Catană Claudiu-Daniel, senator PSD, a fost înregistrată pe 22 iulie, în procedură de urgență, și a fost votat cu 115 de voturi pentru și 8 abțineri, după ce a primit raportul favorabil, cu amendamente, al comisiilor responsabile, respectiv comisiile pentru buget, cea economică și cea pentru energie. Cum se va putea declara stare de criză pe viitor Potrivit proiectului votată, starea de criză va fi declarată de la intrarea în vigoare a legii și până la 31 octombrie.
Dacă inițial se propunea posibilitatea de prelungire a acesteia cu câte trei luni, prin hotărâre a Guvernului, amendamentul admis de majoritate prevede un mecanism permanent de declarare a crizelor viitoare prin hotărâre a Guvernului, exclusiv pe criterii obiective prevăzute de lege (+20% cotații sau preț la pompă în 30 de zile față de media ultimelor 12 luni ori riscul întreruperii aprovizionării) cu informarea Parlamentului – reacție rapidă la crize viitoare fără o nouă lege, cu respectarea art. 108 din Constituție. Prin documentul adoptat se menține măsura limitării adaosului comercial la mediu din 2025, dar aceasta se modifică în sensul că, după intrarea în vigoare a legii, limita maximă a acestuia va fi majorată, o singură dată, cu rata inflației din 2025/2024 – ceea ce „răspunde observațiilor operatorilor privind eroziunea adaosului”.
Se menține obligația de a avea acordul prealabil al ministerelor Economiei și Energiei pentru contractele de export și/sau livrare intracomunitară de motorină sau țiței. Noutatea de bază a proiectului legislativ – anunțată de ministrul Finanțelor și fostul ministru al Energiei, inițiator – este înlocuirea reducerii fixe a nivelului accizei pentru motorina standard cu 300 de lei/mia de litri, cum era până la 1 iulie, cu un mecanism dinamic. „Acciza se diminuează gradual (5-25%) numai când indicatorii de piață o justifică și se dezactivează automat când prețurile revin la normal.
Costul bugetar devine proporțional cu amploarea crizei, iar sprijinul este direct corelat cu prețul suportat de consumatori. Mecanismul respectă nivelul minim al Directivei 2003/96/CE la toate treptele”, se arată în raportul comun al comisiilor din Senat. Cei doi indicatori luați în calcul sunt variația cotațiilor Platts pentru motorină și variația prețului mediu la pompă.
Procedura de determinare arată să Ministerul Finanțelor analizează indicatorii de două ori pe lună, pe baza datelor oficiale ale Consiliului Concurenței, și publică nivelul aplicabil segmentului bilunar următor pe pagina sa de internet. Prin acest proiect este reinstituită și „contribuția de solidaritate”, pe durata strării de criză, dar aceasta se modifică. Cu cât ar urma să scadă prețul la pompă Conform declarațiilor lui Bogdan Ivan , la de azi al prețurilor la motorină, acciza va fi scăzută cu 10%, ceea ce înseamnă o reducere de 34 de bani pentru fiecare litru.
Într-o analiză transmisă în timpul dezbaterilor din Senat, Prof. dr. ing.
Dumitru Chisăliță, expert tehnic judiciar național și european în petrol și gaze și președintele Asociației Energia Inteligentă, estimează că, în această formă, legea ar determina un preț la pompă cuprins între 9,62 9,85 lei/l. Estimarea este făcută la zilei de luni, când prețurile la motorină standard la pompă în București erau între 9,92 de lei și 10,18 lei, în funcție de operatorii de distribuție, conform platformei Monitorul prețurilor , gestionată de Consiliul Concurenței.